România a înregistrat cel mai mare ritm de creştere medie anuală a ratei de motorizare din Uniunea Europeană, în perioada cuprinsă între 2001 şi 2021, cu un avans de 5,4%, urmată de Polonia, cu un avans de 4,5%, arată datele publicate marţi de Eurostat.
La polul opus, sunt ţări membre UE unde rata de motorizare a înregistrat o creştere medie anuală mai mică de 1%, precum Suedia (0,3%), Germania şi Luxemburg (ambele cu 0,4%), Belgia şi Austria (ambele cu 0,5%), Franţa şi Italia (ambele cu 0,7%), Spania (0,8%), Malta şi Ţările de Jos (ambele cu 0,9%).
Cu toate acestea, şi în anul 2021, România era pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa ratei de motorizare, cu mai puţin de 400 autoturisme la mia de locuitori, fiind devansată chiar şi de Letonia sau Bulgaria. La polul opus, Polonia şi Luxemburg se apropiau de 700 de autoturisme la mia de locuitori.
La nivel regional, în 2021, patru dintre cele zece regiuni cu cea mai mare rată de motorizare erau amplasate în Italia. La polul opus, patru din cele zece regiuni cu cea mai mică rată de motorizare erau în Grecia, două în România (regiunea de Nord-Est cu 304 de autoturisme la mia de locuitori şi Sud-Muntenia cu 350 autoturisme la mia de locuitori), două în Franţa, una în Germania şi una în Ungaria.
În 2021, numărul mediu de autoturisme pe cap de locuitor în UE a crescut de la 0,53 până la 0,57. Datele arată că ţările membre din vest au o rată de motorizare (numărul de autoturisme per 1.000 de locuitori) mai mare decât ţările membre din centrul şi estul Europei. Cu toate acestea, la nivel regional, sunt diferenţe semnificative cu privire la rata de motorizare în UE. De exemplu, în România, în anul 2021 erau mai mult de 0,6 autoturisme pe cap de locuitor în regiunea Bucureşti-Ilfov, faţă de aproape 0,3 autoturisme pe cap de locuitor în regiunea Nord-Est.
