Industria auto japoneză se confruntă cu un val sever de presiuni competitive, iar măsurile de austeritate ajung direct în lanțurile de aprovizionare. Grupul Honda Motor a declanșat un program dur de tăiere a cheltuielilor, vizând economii de 1,5 trilioane de yeni (circa 9,4 miliarde de dolari) până în 2030, potrivit unor documente interne și unor surse din industrie citate de Reuters.
Măsura vine într-un moment critic pentru constructorul japonez: după ce a înregistrat prima sa pierdere anuală ca societate listată la bursă, compania calculează că pierderile agregate din tranziția către vehicule 100% electrice (EV) vor depăși 12 miliarde de dolari. În fața cererii globale sub așteptări pentru gama electrică, Honda și-a reorientat strategia imediată către modelele hibride benzină-electric, pregătind simultan măsuri de scădere structurală a costurilor de producție.
Solicitare directă către furnizori: piese cu 30% mai ieftine
Planul a fost transmis marilor parteneri industriali în cadrul unei reuniuni discrete organizate la Utsunomiya, în apropierea centrului de cercetare și dezvoltare al companiei. Conducerea le-a trasat furnizorilor de prim rang (Tier 1) obiective specifice, solicitând o reducere de până la 30% a costurilor în trei segmente industriale majore:
- Componente presate și forjate (elemente structurale și de șasiu);
- Piese și echipamente electrice;
- Arhitecturi dedicate vehiculelor definite prin software (SDV).
Pentru a atinge aceste ținte, Honda le-a cerut partenerilor direcți să standardizeze piesele achiziționate de la subfurnizori (Tier 2 și Tier 3) și chiar să își majoreze cota de aprovizionare cu componente fabricate în China, acolo unde costurile sunt mai reduse. Mai mult, constructorul nipon a avertizat că își va crește la rândul său comenzile directe către furnizorii chinezi pentru a-și păstra marjele.
Constrângeri pe trei fronturi: China, tarifele SUA și costurile de dezvoltare
Planul de urgență reflectă riscurile structurale care apasă asupra constructorilor tradiționali din Japonia:
- Presiunea companiilor asiatice emergente: Brandurile auto chineze continuă să câștige teren rapid atât pe piețele locale, cât și la export, beneficiind de lanțuri de producție integrate și costuri reduse de asamblare.
- Tensiunile comerciale internaționale: Tarifele vamale de import impuse de administrația americană condusă de Donald Trump, alături de scumpirea forței de muncă, erodează marjele obținute pe piețele transatlantice.
- Eșecul alianțelor mari: Încheierea discuțiilor de fuziune cu Nissan de anul trecut a obligat compania condusă de Toshihiro Mibe să își asigure singură fondurile masive necesare dezvoltării de software și arhitecturi electrice.
Reacțiile inițiale din rândul furnizorilor descriu obiectivele de economisire drept „extrem de mari”, existând îndoieli privind fezabilitatea unei scăderi de preț de 30% fără sacrificarea standardelor de calitate. Cu toate acestea, mesajul transmis de la Tokyo este lipsit de echivoc: marja de întârziere a dispărut complet, iar Honda își forțează întreg lanțul de aprovizionare să intre într-o nouă eră de eficiență pentru a nu ceda teren în fața noilor lideri din regiune.
