Pe hârtie, noul Volvo EX60 este mașina care trebuia să mântuiască marca suedeză și să-i facă pe contabilii grupului Geely să desfacă șampania. Este rapid, confortabil, promite autonomie cât cuprinde și se încarcă într-o clipită, gata să le arate rivalilor germani precum BMW iX3 sau viitorul Mercedes GLC Electric cum se face un SUV de lux scandinav.
Planul pentru Statele Unite era simplu, curajos și demn de manualele de marketing: mii de exemplare livrate în acest an, dealeri fericiți și clienți americani cuceriți definitiv de minimalismul nordic.
Doar că există o mică problemă tehnică, aproape nesemnificativă: mașina e atât de complicat de asamblat încât suedezii abia reușesc să o scoată pe porțile fabricii.
Marea victorie a cifrelor: 2.000 pe săptămână în PowerPoint, 250 pe lună în realitate
Raportul publicat de Automotive News arată cu o precizie crudă cum visurile mărețe s-au lovit de realitatea dură a benzii de montaj de la uzina Torslanda din Suedia.
Volvo își programase o cadență de croazieră de aproximativ 2.000 de unități EX60 pe săptămână. În practică însă, producția a atins cam o zecime din această țintă. Motivele? Două mici necazuri la care nimeni nu s-ar fi gândit când s-a aprobat proiectul: integrarea pachetului de baterii de înaltă tensiune în structura caroseriei s-a dovedit o bătaie de cap neașteptată, iar producerea motoarelor electrice a devenit și ea o veritabilă aventură inginerească.
Rezultatele comerciale la nivel global vorbesc de la sine: după începerea asamblării la final de aprilie, Volvo a reușit performanța remarcabilă de a vinde la nivel mondial vreo 500 de unități în iulie și circa 250 în august. Cu alte cuvinte, într-o lună întreagă, uzina a scos cam cât plănuise să producă într-o singură pauză de prânz prelungită.
America mai așteaptă. Dealerii primesc scuze și „filozofie industrială”
În Statele Unite, unde Volvo visa să plaseze circa 7.000 de unități în acest an, bilanțul este o capodoperă a minimalismului: doar o mână de mașini au reușit să traverseze Atlanticul.
Iar cum dealerii americani au rămas fără EX30 și EX40 (scoase din schemă peste ocean), EX60 trebuia să fie cel mai accesibil model electric nou al mărcii. Doar că accesibil este doar conceptul, nu și mașina fizică. Confruntată cu acest blocaj, conducerea a decis elegant să „prioritizeze” piața europeană — unde măcar mașinile se vând mai aproape de casă —, în timp ce livrările consistente pentru SUA au fost amânate senin spre prima parte a anului viitor.
Explicația oficială primită de showroom-uri este o mostră superbă de PR corporativ. Purtătoarea de cuvânt a mărcii, Jacquelyn Johnson, a ținut să amintească lumii că Volvo nu pur și simplu întârzie, ci creează istorie:
„Cu megacasting, tehnologie cell-to-body și altele, aducem concepte de vârf, premiere în industrie, pentru care nu există planuri de copiat. Prin urmare, faza de ramp-up durează puțin mai mult decât s-a planificat inițial.”
Altfel spus: nu este o problemă de asamblare, ci suntem noi prea vizionari pentru propria noastră fabrică.
O tradiție suedeză modernă: Mai întâi promitem, apoi reparăm platforma
Criza lui EX60 nu vine de nicăieri, ci se înscrie într-un tipar deja familiar fanilor mărcii. În trimestrul al treilea, vânzările globale ale companiei au scăzut cu 11%, pe fondul unor lansări recente care au semănat mai degrabă cu sesiuni publice de testare beta:
- Nava-amiral EX90 a întârziat luni de zile din cauza problemelor software interminabile, forțând revizuirea întregii arhitecturi digitale;
- Micul EX30 a debutat cu prețuri umflate și o ergonomie care i-a enervat pe mulți dintre primii utilizatori;
- Acum, EX60 promite să salveze bilanțul financiar… dacă va reuși vreodată să părăsească curtea fabricii în volume industriale.
Între timp, în timp ce suedezii încă analizează cum se prinde bateria de caroserie fără să dea erori în uzină, concurenții direcți de la BMW și Mercedes-Benz își transportă nestingheriți noile crossovere electrice pe vapoare către porturile americane. Până când Volvo va găsi acele planuri pe care nu le-a putut copia nimeni, clienții de peste ocean vor avea suficient timp să descopere ofertele concurenței germane.
