Președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut un anunț surprinzător pentru industria auto: grupul Stellantis va injecta peste un miliard de euro în uzina sa din Mulhouse, localizată în estul țării. Scopul acestei investiții masive este pregătirea sitului industrial pentru producția viitoarei generații de vehicule electrice, programată să înceapă în anul 2029.
Dincolo de suma impresionantă, surprinde atât decizia în sine, cât și canalul prin care a fost comunicată. Faptul că anunțul a venit direct de la șeful statului francez semnalează existența unor negocieri intense în culise și sugerează un posibil sprijin financiar consistent din partea guvernului pentru constructorul auto.
Uzina din Mulhouse trece la noua platformă „STLA One”
În prezent, Mulhouse este una dintre cele mai importante unități de producție ale Stellantis de pe teritoriul francez. Aici sunt asamblate toate versiunile de caroserie ale modelului Peugeot 308, precum și crossoverul fastback Peugeot 408, cu toate variantele sale de motorizare. Toate aceste vehicule folosesc arhitectura EMP2, o moștenire a fostului grup PSA, dinaintea fuziunii cu Fiat Chrysler.
Conform declarațiilor lui Macron, viitoarea generație de modele va face trecerea la STLA One, o platformă revoluționară unificată, anunțată de Stellantis cu doar câteva zile în urmă. Aceasta urmează să înlocuiască treptat actualele arhitecturi segmentate (STLA Small, Medium și Large) implementate pe modelele recente.
Noua platformă STLA One va aduce schimbări majore pentru cele 14 mărci ale grupului:
- Va unifica cele trei variante de dimensiuni utilizate până acum.
- Va integra nativ sistemele de control digital STLA Brain și interfețele avansate STLA Smart Cockpit.
- Va generaliza arhitectura electrică pe 800 de volți la toate modelele electrice din gamă.
Înghețarea proiectului ACC și renunțarea la fabricile de baterii
Această investiție masivă în Franța vine la pachet cu o reorganizare strategică dură în ceea ce privește producția de componente. Stellantis a luat decizia radicală de a opri proiectul ACC (Automotive Cells Company), un consorțiu care reunea mai multe uzine de baterii.
După ce a vândut fabrica NextStar Energy din Canada către sud-coreenii de la LG, Stellantis a pus frână și proiectelor ACC aflate în derulare în Italia și în Germania. Singura uzină funcțională a consorțiului rămâne prima construită, cea din Douvrin (Franța), care are o capacitate inițială de 13 GWh, cu planuri teoretice de extindere la 40 GWh. Proiectul din Germania ar fi trebuit să livreze celule de baterii inclusiv pentru Mercedes-Benz, companie care deține 33% din acțiunile ACC. De menționat că toate cele trei fabrici europene au beneficiat de subvenții comunitare de aproximativ 1,3 miliarde de euro, fonduri care, din punct de vedere legal, ar putea fi reclamate înapoi.
Compania ACC fusese creată inițial pentru a susține planul ambițios de electrificare trasat de fostul CEO, Carlos Tavares, care viza o capacitate totală de producție de baterii de 250 GWh în Europa până în 2030 (și 400 GWh la nivel global, incluzând America de Nord).
Noua conducere schimbă macazul electric
Planurile inițiale din era Tavares erau de-a dreptul titanice: lansarea a 75 de modele electrice la nivelul celor 14 mărci (dintre care 24 sunt deja pe piață), cu un obiectiv de vânzări de 5 milioane de vehicule electrice pe an până în 2030. Acesta era momentul în care Stellantis trebuia să devină un brand 100% electric în Europa și în proporție de 50% în Statele Unite ale Americii.
Însă, pe fondul unei încetiniri evidente a cererii și a pieței globale de vehicule electrice, noul CEO, Antonio Filosa, a decis să schimbe radical cursul corabiei. Noua strategie oprește complet proiectele electrice planificate pentru America de Nord și reduce semnificativ anvergura celor din Europa, preferând investiții punctuale și extrem de eficiente, cum este cea de la Mulhouse.
