Uniunea Europeană crește presiunea asupra Chinei și trasează o linie roșie pentru a frâna valul de importuri ieftine care amenință producția industrială de pe continent. Potrivit unor surse din interiorul negocierilor citate de Financial Times, Comisia Europeană solicită Beijingului un acord de „auto-limitare voluntară” a exporturilor de autovehicule hibride către blocul comunitar, propunând un plafon fix de aproximativ 15% din piața UE.
Mesajul transmis de la Bruxelles este fără echivoc: dacă Beijingul nu acceptă o temperare negociată a fluxului de mărfuri, executivul comunitar este pregătit să recurgă la măsuri unilaterale coercitive.
- Fereastra hibrizilor, vizată direct: După introducerea tarifelor compensatorii pentru vehiculele 100% electrice (BEV) produse în China, constructorii asiatici și-au reconfigurat rapid strategia de export, direcționând volume masive către modelele plug-in hybrid (PHEV) și hibride convenționale — segmente unde cererea europeană rămâne foarte ridicată pe fondul tranziției lente către electrificarea totală.
- Pericolul dezindustrializării și „al doilea șoc chinezesc”: Într-un discurs ferm susținut în fața Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Europa se confruntă cu un veritabil al doilea val de erodare a bazei sale manufacturiere. Liderul european a subliniat că deficitul comercial de bunuri al UE în relația cu China a atins anul trecut nivelul uriaș de 360,6 miliarde de euro, continuând să se majoreze cu încă 9% în primele șase luni ale acestui an.
- Dosar extins dincolo de sectorul auto: Cererea de limitare voluntară nu vizează exclusiv industria auto, ci include și industria chimică de bază, bateriile și componentele pentru tranziția verde. În contrapartidă, Bruxelles-ul condiționează detensionarea relațiilor comerciale de o creștere proporțională a achizițiilor Chinei de bunuri cu valoare adăugată fabricate în Europa.
- Ultimatum până în toamnă: Discuțiile directe sunt conduse de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, care a cerut progrese concrete până în luna octombrie și pregătește o vizită la nivel înalt la Beijing la începutul lunii viitoare pentru a testa deschiderea oficialilor chinezi.
Miezul disputei rămâne fenomenul de supracapacitate structurală de producție generat de subvențiile masive ale statului chinez. Cu o cerere internă slăbită de criza imobiliară și consumul prudent, producătorii din China descarcă excedentul pe piețele globale la prețuri greu de egalat de companiile europene, sufocate de costurile ridicate ale energiei și de cerințele stricte de reglementare.
De cealaltă parte, Ministerul Comerțului de la Beijing respinge categoric acuzațiile de supracapacitate, calificând poziția Uniunii Europene drept un protecționism mascat menit să îngrădească competitivitatea tehnologică a industriei asiatice. Dacă vizita lui Šefčovič nu va aduce un compromis privind plafonarea cotelor de piață, blocul comunitar riscă să declanșeze o nouă rundă de investigații antisubvenție și bariere vamale extinse la întreg spectrul de mobilitate hibridă.
