Proiectul interzicerii totale a motoarelor cu ardere internă din 2035 se clatină serios în forurile legislative de la Bruxelles. Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a adoptat oficial un compromis politic major care renunță la dogma reducerii emisiilor cu 100%, stabilind o țintă revizuită de 87,5% până în 2035 (raportată la nivelul de referință din 2021).
Diferența de 7,5 puncte procentuale va putea fi compensată direct de către constructori prin utilizarea de „oțel verde” — oțel cu emisii reduse de carbon fabricat în interiorul Uniunii Europene.
Acordul — negociat inițial la 20 octombrie de marile grupuri politice (Partidul Popular European, Socialiștii și Democrații și Renew Europe) — a primit acum unda verde a comisiei de specialitate, deschizând calea menținerii pe piață, după 2035, a vehiculelor echipate cu motoare cu ardere internă, cu accent pe hibrizi plug-in (PHEV) și vehicule electrice cu autonomie extinsă (REEV), în limitele de flotă ale fiecărui brand.
Compromisul merge mai departe decât propunerea inițială a Comisiei
Votul din comisia ENVI depășește propunerea avansată în decembrie 2025 de Comisia Europeană, care stabilise o primă relaxare a țintei de la 100% la 90%:
- Mecanismul „Oțel Ecologic UE”: Prin creditul de 7,5% acordat companiilor care integrează oțel cu amprentă redusă de carbon produs în blocul comunitar, efortul efectiv de reducere a emisiilor de țeavă coboară practic la 87,5%.
- Precizare metodologică: Procentele nu exprimă grame absolute de CO₂/km, ci reprezintă o reducere procentuală a mediei flotei fiecărui grup raportat la valorile anului 2021. Măsura nu liberalizează complet motoarele clasice pe benzină sau motorină, ci le permite constructorilor să le păstreze în ofertă atâta timp cât media vânzărilor respectă plafonul de flotă.
Relaxarea vine ca o gură de oxigen cerută disperat de marii jucători europeni (Volkswagen, Stellantis, Renault), sugrumați de concurența masivă a brandurilor chinezești, prăbușirea vânzărilor pe piața din Asia și ritmul inegal de adopție a mașinilor electrice pe continent.
Măsuri paralele: Flotele comerciale și vehiculele utilitare (LCV)
Pentru a tempera impactul economic asupra operatorilor de transport, comisia parlamentară a introdus modificări structurale și pentru celelalte segmente de piață:
- Flote corporative fără obligații punitive: Țintele privind cota minimă obligatorie de vehicule cu emisii zero pentru achizițiile companiilor au fost transformate în obiective pur orientative, eliminând riscul unor sancțiuni comerciale directe.
- Ținte îmblânzite pentru utilitare ușoare: Recunoscând că electrificarea transportului de marfă este frânată de autonomie, masă utilă și timpi de încărcare, obiectivele de reducere pentru furgonete au fost coborâte la 35% pentru 2030 (față de 40% în varianta Comisiei) și la 80% pentru 2035.
„Industrial Acceleration Act”: Super-credite pentru mașini mici „Made in Europe”
Pachetul legislativ include pârghii directe de protecționism economic prin viitoarea lege de accelerare industrială (Industrial Acceleration Act), condiționând stimulentele financiare și achizițiile publice de asamblarea pe teritoriul european:
- Super-credite pentru modele electrice urbane: Un automobil electric mic (sub 4,2 metri lungime) asamblat în UE va primi un coeficient multiplicator de 1,4 credite în calculul mediei de emisii de flotă, în timp ce un model electric cu eficiență energetică ridicată va beneficia de un factor de 1,2 credite.
- Calcul flexibil pe mai mulți ani: Media emisiilor va putea fi calculată pe cicluri extinse, oferind producătorilor spațiu de manevră în perioadele de recesiune a pieței.
- Recunoașterea combustibililor sintetici și bio: Biocombustibilii și combustibilii sintetici (e-fuels) vor fi integrați ca mecanisme formale de compensare a emisiilor după orizontul anului 2030.
Calendarul decizional: Votul decisiv din plen în decembrie
Deși decizia comisiei ENVI consfințește abandonarea consensului de la Green Deal în favoarea pragmatismului industrial, traseul legislativ nu este finalizat:
- Plenul Parlamentului European va supune la vot pachetul auto complet în luna decembrie 2026.
- Votul din plen va fixa mandatul oficial de negociere al Parlamentului pentru trilogul cu Consiliul Uniunii Europene, forul care reprezintă guvernele statelor membre și unde Franța și Germania susțin deja un compromis flexibil similar.
Dacă plenul va valida raportul ENVI, Uniunea Europeană va consfinți oficial sfârșitul tranziției forțate exclusiv pe baterii, încercând să împace protecția climei cu supraviețuirea unei industrii auto europene aflată în plină criză de competitivitate.
