Intenția Uniunii Europene de a impune un prag de „conținut local” pentru vehiculele subvenționate, prin proiectul Industrial Accelerator Act (IAA), stârnește un val de critici din partea constructorilor auto. Deși conceptul pare o soluție pentru suveranitatea tehnologică a Europei, implementarea sa deficitară riscă să scumpească mașinile și să blocheze piața în birocrație.
Situația are un impact direct asupra României, după ce ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că programul Rabla 2026 va prelua „spiritul” acestui proiect, condiționând acordarea tichetelor de asamblarea vehiculelor pe continentul european.
ACEA: „IAA riscă să devină o lege administrativă, nu una industrială”
Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) susține necesitatea unei strategii pentru reducerea dependenței de piețe externe (precum China), însă avertizează că proiectul actual este deconectat de realitățile lanțului valoric.
Principalele critici vizează lipsa de claritate:
- Calculul procentual: IAA vrea să limiteze subvențiile la vehiculele produse în proporție de 70% în Europa, dar metodologia de calcul rămâne un mister.
- Geografia confuză: Nu se precizează dacă „Europa” înseamnă strict cele 27 de state membre UE sau dacă include parteneri strategici precum Marea Britanie sau Turcia (unde mulți producători au uzine gigant).
- Definiții lipsă: Proiectul nu definește clar ce înseamnă oțel sau aluminiu „cu conținut scăzut de carbon”, elemente esențiale pentru raportarea amprentei de mediu.
Pericolul scumpirilor și povara birocratică
Constructorii avertizează că implementarea acestui act va crește inevitabil costurile de fabricație. ACEA subliniază că raportarea originii pentru mii de componente, provenite de la furnizori globali, va genera o presiune administrativă uriașă.
„Nu sunt detalii tehnice minore, ci elemente esențiale. Fără clarificări, industria nu poate evalua dacă pragurile propuse sunt fezabile”, avertizează reprezentanții ACEA.
Pentru a compensa aceste costuri, industria propune:
- Stimulente financiare: Extinderea sistemului de „super-credite” pentru toate mașinile electrice fabricate în UE.
- Sprijin direct pentru flote: Scheme de finanțare pentru municipalități, pentru a acoperi diferența de preț la achiziția de autobuze și camioane electrice „Made in EU”.
Efectul asupra Programului Rabla din România
În timp ce la Bruxelles se negociază dur, România a făcut deja primul pas declarativ. Ministerul Mediului dorește ca ediția Rabla 2026 să fie primul program național care aplică aceste filtre protecționiste.
Totuși, în lipsa unui Ghid de Aplicare și a unor proceduri clare de evaluare a „originii” unei mașini, constructorii se tem de un blocaj. Dacă legislația europeană (IAA) nu este finalizată cu definiții precise, programul Rabla riscă să devină arbitrar, lăsând mulți dealeri și clienți într-o zonă de incertitudine juridică și financiară.
Verdict Autoreport.ro: Protejarea industriei europene este o necesitate, dar transformarea subvențiilor într-un labirint birocratic ar putea avea efectul invers: scăderea vânzărilor și încetinirea reînnoirii parcului auto, exact când avem mai mare nevoie de decarbonizare.
