CNAIR, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), a dat startul Recensământului General de Circulație Rutieră, o operațiune de amploare națională care are loc, de regulă, o dată la cinci ani. Deși termenul de „recensământ” ne duce cu gândul la numărarea populației, în acest caz vizate sunt vehiculele care tranzitează drumurile naționale, județene și comunale.
Ce înseamnă, de fapt, acest recensământ auto?
Recensământul circulației rutiere nu este doar o simplă numărătoare, ci o colectare masivă de date statistice care oferă „buletinul de sănătate” al drumurilor noastre. Acțiunea se desfășoară conform noului normativ AND 557/2025 și reprezintă instrumentul principal prin care statul înțelege cum se circulă în România.
Iată ce urmăresc recenzorii în mod concret:
- Intensitatea traficului: Câte mașini trec printr-un anumit punct într-un interval de timp.
- Compoziția traficului: Nu se numără doar „mașini”, ci se clasifică pe categorii: autoturisme, autoutilitare, camioane grele, vehicule articulate sau motociclete.
- Variațiile sezoniere: Datele sunt colectate în zile diferite (lucrătoare vs. weekend) și în perioade diferite ale anului, pentru a surprinde inclusiv vârfurile de trafic turistic.
Metodologie: Tehnologie versus ochiul uman
Recensământul din 2026 îmbină două metode de lucru pentru a asigura o precizie maximă:
- Metoda Automată: Se bazează pe sisteme de monitorizare fixe (senzori în carosabil, camere video inteligente și contoare magnetice) care înregistrează traficul 24/24.
- Metoda Manuală: Recenzorii dotați cu formulare speciale sau tablete vor fi prezenți în puncte strategice unde tehnologia nu este instalată, pentru a valida și completa datele privind tipul vehiculelor.
IMPORTANT PENTRU ȘOFERI: Oficialii CNAIR dau asigurări că procesul NU implică oprirea vehiculelor în trafic. Nu veți fi trași pe dreapta pentru întrebări, iar echipele de recenzori vor sta în afara părții carosabile pentru a nu stânjeni circulația.
De ce avem nevoie de aceste date? (Impactul în viața reală)
Mulți șoferi se întreabă la ce folosește acest efort logistic. Ei bine, rezultatele acestui recensământ stau la baza fiecărei decizii majore de infrastructură:
- Fundamentarea autostrăzilor: Dacă datele arată că un drum național este saturat (trec prea multe camioane pe oră), acel tronson devine prioritar pentru transformarea în drum expres sau autostradă.
- Garanția drumurilor: Inginerii proiectează grosimea asfaltului și rezistența podurilor în funcție de numărul de vehicule grele raportat la recensământ. Dacă traficul greu crește, standardele de construcție trebuie actualizate.
- Siguranța rutieră: Zonele cu trafic intens și compoziție mixtă sunt identificate pentru instalarea de separatoare de sens, sensuri giratorii sau pasaje pietonale.
- Strategia de mediu: Datele permit calcularea emisiilor poluante reale, ajutând autoritățile să planifice centuri ocolitoare care să scoată poluarea din orașe.
Concluzie
Recensământul General de Circulație Rutieră este, în esență, creierul planificării rutiere. Fără aceste date, investițiile s-ar face „după ureche”. Rezultatele finale vor actualiza Modelele de Transport ale României, fiind esențiale pentru obținerea fondurilor europene în următorii ani.
