Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunţă că România a îndeplinit jalonul din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) privind casarea a un sfert de milion de autovehicule vechi. Diana Buzoianu afirmă că partidele membre ale coaliţiei de guvernare au decis continuarea programului Rabla pentru autovehicule prin acordarea de vouchere către persoane fizice, ea subliniind că bugetul discutat până la acest moment pentru acest program este de 200 de milioane de lei. Buzoianu spune că autorităţile române discută posibilitatea finanţării unui program similar din fonduri europene.
”Noi avem astăzi o ţintă, un jalon PNRR, care a fost atinsă, de 250.000 de maşini casate. Deci, jalonul acesta trebuia să fie îndeplinit. A fost condiţie în PNRR”, a afirmat ministrul Mediului, luni seară, la Digi 24.
Diana Buzoianu a amintit că programul Rabla pentru autovehicule va continua şi în acest an, partidele din coaliţie stabilind că de vouchere vor beneficia persoanele fizice.
”Până la adoptarea pachetului 2 de măsuri ar trebui să avem inclusiv deciziile pe toate programele AFM. Avem nevoie de aceste decizii formal luate, inclusiv pentru a avea un temei cât se poate de clar, pentru a putea să fim inclusiv transparenţi faţă de oameni, predictibili pentru industria care are nevoie de aceste decizii. Pe partea de persoane fizice, ştim sigur că decizia de coaliţie este că se va lansa acest program (programul Rabla pentru autovehicule – n.r.). Bugetul pe care noi l-am discutat până în momentul de faţă este de 200 de milioane de lei. Pentru celelalte programe vom avea, eu sper chiar înainte de pachetul 2 de măsuri, o decizie finală pe toate programele”, a mai afirmat Diana Buzoianu.
Ministrul a precizat că autorităţile române discută posibilitatea finanţării unui program similar programului Rabla din fonduri europene.
”Avem, practic, în momentul de faţă, programe pe care le vom continua din Rabla. Avem Fondul Social pentru Climă, unde se pot gândi programe inclusiv Rabla şi atunci să mutăm pe fonduri europene acest program, care să aibă şi continuitate pe mai mulţi ani de zile, pentru că Fondul Social pentru Climă este gândit pe patru ani de zile. Deci, avem discuţii destul de ample de cum să putem să sprijinim acest program să fie lansat multianual şi să aibă şi nişte fonduri care să nu mai depindă neapărat inclusiv de puterea economică sau de bugetul naţional”, a adăugat Diana Buzoianu.
APIA: Trebuie să finațăm Rabla cu taxe puse pe mașinile vechi
Conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat să implementeze, începând cu 1 ianuarie 2026, un nou sistem de impozitare a autovehiculelor bazat pe principiul „poluatorul plăteşte”, în linie cu practicile din celelalte state membre ale Uniunii Europene şi cu directivele europene privind tranziţia verde, spun cei de la APIA
„Subvenţionarea maşinilor noi, cu mai puţine emisii, trebuie dublată de o descurajare fiscală clară a celor vechi şi poluante, pentru a asigura echilibrul dintre stimulente şi responsabilitate. În sprijinul acestui obiectiv, APIA a elaborat o propunere concretă de reformă fiscală auto, care ţine cont atât de cerinţele de mediu, cât şi de realităţile sociale din România. Propunerea se bazează pe principiul «poluatorul plăteşte», fiind structurată în funcţie de cilindreea motorului, vechimea autovehiculului şi nivelul emisiilor de CO2‚ dar include şi o componentă socială, adaptată la nivelul de venit al contribuabilului. Astfel, sistemul ar fi nu doar ecologic şi eficient, ci şi echitabil”, arată oficialii Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), asociație care grupează o parte a importatorilor de mașini noi din România, dar și companii conexe industriei auto.
Din estimările APIA reiese că implementarea acestui mecanism ar putea aduce aproximativ 17 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat, o sursă sustenabilă de finanţare pentru investiţii publice, infrastructură şi tranziţia către mobilitate curată.
Aceeași asociație arată că „suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului – de peste cinci luni – şi o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare şi incertitudine în rândul beneficiarilor. Anunţul suspendării, făcut cu mai puţin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea şi predictibilitatea politicilor publice din România”.
