Reglementările cu privire la emisiile medii de CO2 ale mașinilor noi vândute în Europa ar putea forța unele grupuri locale să plătească sume importante rivalilor din China și Statele Unite ale Americii.
Sunt destul de puțini cei care înțeleg cu exactitate care sunt efectele reglementărilor europene cu privire la emisiile de CO2 ale mașinilor noi vândute pe piața de pe continent. Una dintre cele mai pertinente și logice luări de poziție în privința efectelor adverse ale impunerii limitelor drastice de emisii a venit în octombrie 2024, chiar la București, de la Sigrid de Vries, directorul general al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). La vremea respectivă ea explica ce înseamnă ratarea țintelor impuse de Comisia Europeană pentru 2025.
„Dacă ratăm țintele impuse de politicieni pentru 2025 riscăm penalități importante care ar putea ajunge, doar pentru anul viitor, la circa 16 miliarde de euro. În suma asta intră potențiale penalități de 12 – 13 miliarde pentru producătorii de autoturisme și alte 3 – 4 miliarde pentru cei de vehicule comerciale”, menționa Sigrid de Vries la Forumul Mobilității Sustenabile și Accesibile desfășurat la București.
Tot atunci ea adăuga și că „dacă producătorii auto aleg să evite aceste penalități au la dispoziție câteva mecanisme pe care le pot folosi. Unul dintre acestea este cumpărarea de credite verzi de la alți producători, de la cei care fabrică doar mașini electrice. Dar acele credite au și ele un cost, deloc mic, și banii respectivi nu mai pot fi investiți în inovațiile necesare decarbonizării mașinilor. Un altul este decizia de a asambla mai puține mașini. Dar asta va afecta cotele de piață și, pentru a menține acest indicator important, unii vor trebui să reducă prețurile și să investească în marketing pentru a stimula vânzările”.
Dacă a doua „alegere” ar fi cea mai des întâlnită în acest an, ea ar însemna, nici mai mult nici mai puțin decât reducerea numărului de vehicule asamblate pe continent „cu 2,5 milioane de mașini. Iar asta se traduce în 8 – 10 uzine (n.n. – care ar trebui oprite pentru 1 an) sau în circa o jumătate de milion de locuri de muncă”.
Deloc plăcută pentru europenii cumpărători de vehicule sau angajați în industria de mașini și componente auto, această variantă este depășită în lipsa ei de logică economică doar de cealaltă variantă de evitare a plății penalităților: cumpărarea de credite verzi de la alți producători.
Europenii i-ar putea plăti pe chinezi pentru a scăpa de amenzi
Conform unui articol din prestigioasa publicație Financial Times (FT), această „soluție” ar putea, culmea, scoate bani din bugetele deja dezechilibrate ale companiilor din Europa pentru a îi transfera în bilanțurile rivalilor din China care își vând produsele pe Bătrânul Continent.
„Producătorii auto europeni, în frunte cu Volkswagen, ar putea fi obligați să plătească sute de milioane de euro rivalilor chinezi care produc vehicule electrice pentru a cumpăra credite de carbon”, scriu cei de la FT înainte de a explica și că „mulți producători de automobile din UE doresc să utilizeze opțiunea de «pooling», prin care producătorii fac o medie a emisiilor de gaze cu efect de seră ale flotelor lor cu alte companii care vând în bloc (n.n. blocul comunitar UE)”.
Oricât de absurdă ar părea această situație, ea a fost deja utilizată în anii anteriori, doar că atunci principalul câștigător a fost o companie americană, Tesla, și nu unele din China.
Conform Bloomberg, care cita raportul financiar pentru 2023 al companiei condusă de Elon Musk, Tesla a generat în acel an venituri din credite de reglementare în valoare de 1,79 de miliarde de dolari.
Ca și în 2023, este de așteptat ca raportul financiar al Tesla pentru 2024 să conțină din nou această de sursă de venit, datele publicate de companie pentru primele nouă luni din anul trecut arată deja încasarea a două miliarde de euro, iar cel din 2025 chiar să reflecte o majorarea importantă a sumelor încasate. Asta pentru că, în baza unor informări recente trimise Comisiei Europene, Tesla se așteaptă să pună în comun credite verzi cu companii precum Stellantis, Ford și Toyota. Cum ultimele trei companii au nevoie să cumpere, iar Tesla poate vinde astfel de credite este limpede ce înseamnă de fapt această punere în comun.
Conform Financial Times, după aceeași metodă, grupul Mercedes-Benz a făcut echipă cu Polestar și Volvo, ambele deținute de compania chineză Geely. Este important de știut că fondatorul Geely, Li Shufu, deține aproximativ 10% din acțiunile Mercedes-Benz, în timp ce compania chineză de stat BAIC are și ea alte 10%.
Grupurile Volkswagen și Renault, care, potrivit analiștilor, se vor confrunta cu dificultăți în atingerea obiectivelor prin vânzări proprii de mașini electrice, au puține alternative de asociere în afară de producătorii chinezi SAIC și BYD. Renault ar putea, de asemenea, să se asocieze cu partenerii strategici Nissan și Mitsubishi, dar și în acest caz ar avea nevoie să cumpere credite verzi.
Ambele grupuri europene consideră că este încă prea devreme pentru a discuta detalii despre eventuala participare la un „pool” alături de alți producători. Chiar dacă nu o spun în fața presei sau a publicului, toate companiile producătoare de mașini din Europa încă mai speră la o schimbare a deciziei politicienilor de la Bruxelles, una care măcar să amâne sau să reducă, dacă nu să elimine plafonul de 94 gr. CO2 impus pentru 2025.
Trebuie menționat și că, în baza studiilor realizate până în prezent, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe glob. Aceasta este estimată a fi de două ori mai mare decât media globală începând din anii 1980, în mare parte din cauza apropierii sale de Arctica, acolo unde topirea ghețarilor a accelerat în ultimii ani modificând radical condițiile climatice.
În concluzie, dacă nu vor decide să producă mai puține mașini cu motoare cu ardere internă pentru a se încadra în limitele de emisii impuse de la Bruxelles, unii producători auto europeni vor plăti credite verzi rivalilor chinezi care sunt tot mai activi pe piața de pe continent. Sau vor plăti amenzile impuse de Comisia Europeană: 95 de euro/mașină pentru fiecare gram de CO2 pe km peste limita de 94 gr. calculată ca medie a întregii flote vândută în 2025.
