Există mărci auto pe care le conduci și mărci auto pe care le iubești cu o doză de fanatism. SAAB (Svenska Aeroplan Aktiebolaget) face parte din a doua categorie. Născut din necesitatea Suediei de a-și proteja spațiul aerian în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acest brand a adus rigoarea aeronautică pe șosele, transformând fiecare drum într-o experiență de zbor la joasă altitudine.
Genul aeronautic: Siguranță și Turbo
Când inginerii aeronautici de la SAAB s-au apucat să proiecteze prima lor mașină, Ursaab (1947), nu au consultat manuale de mecanică auto, ci legile aerodinamicii. Rezultatul a fost un coeficient aerodinamic ($C_x$) de 0,30 – o cifră uluitoare chiar și pentru standardele de astăzi.
SAAB a fost pionierul care a democratizat turbocompresorul (prin legendarul 99 Turbo), a mutat contactul între scaune pentru a proteja genunchii șoferului în caz de impact și a inventat tetierele active. Pentru un proprietar de SAAB, mașina era un buncăr suedez dotat cu aripi invizibile.
Începutul sfârșitului: Era General Motors
În 1989, gigantul american General Motors (GM) a cumpărat 50% din SAAB, preluând controlul total în 2000. A fost începutul unui „mariaj” toxic. GM dorea profit prin platforme comune (folosind șasiuri de Opel), în timp ce inginerii suedezi refuzau să facă compromisuri.
Există o legendă celebră în industrie: GM le-a cerut suedezilor să construiască noul SAAB 9-3 pe platforma de Opel Vectra, fără a schimba nimic. Suedezii au dat din cap că au înțeles, apoi au reproiectat aproape tot șasiul, sistemul electric și suspensiile, pentru că „nu era destul de sigur/bun pentru un SAAB”. Această încăpățânare nobila a costat GM miliarde și a grăbit sfârșitul mărcii.
Agonia și „Circul” Spyker
Criza financiară din 2008 a forțat GM să scape de SAAB. În 2010, brandul a fost cumpărat de micul producător olandez de mașini sport, Spyker. A fost o perioadă de speranță disperată, marcată de lansarea ultimei generații de SAAB 9-5 – o mașină superbă, dar lansată prea târziu și cu resurse prea puține.
Liniile de producție de la Trollhättan s-au oprit definitiv în 2011, după ce furnizorii au încetat să mai livreze piese din cauza neplății. SAAB a intrat în faliment în decembrie 2011.
Situația actuală: NEVS și dispariția numelui
Mulți fani se întreabă: „Unde este SAAB astăzi?” Răspunsul este complicat și destul de trist.
- NEVS (National Electric Vehicle Sweden): În 2012, activele SAAB au fost cumpărate de un consorțiu chinezo-suedez numit NEVS, cu scopul de a transforma marca într-una pur electrică.
- Pierderea numelui: Grupul de apărare și aviație SAAB AB (care deține drepturile asupra numelui și logo-ului cu grifon) a interzis NEVS să mai folosească numele „SAAB” în 2016. Astfel, mașinile urmau să poarte sigla „NEVS”.
- Proiectul Emily GT: În ultimii ani (2023-2024), a apărut o scânteie de speranță. Inginerii rămași la Trollhättan au dezvoltat în secret Emily GT, un sedan electric revoluționar cu motoare în roți și o autonomie de 1000 km. Proiectul a fost aclamat de presă, fiind considerat „spiritul autentic SAAB reîncarnat”.
- În 2026: Din păcate, situația este în continuare incertă. NEVS a intrat în „modul de hibernare” pentru a evita falimentul total, iar proiectul Emily GT a fost vândut către un investitor canadian (EV Electra), însă până la această oră, nicio mașină de serie nu a ieșit de pe linia de montaj.
Concluzie: Un brand care trăiește prin fani
Astăzi, SAAB nu mai există ca producător activ de mașini. Tot ce a rămas este divizia aeronautică (care produce avioanele de vânătoare Gripen) și o comunitate globală de șoferi care refuză să își vândă mașinile.
SAAB a eșuat pentru că a fost „prea bun” pentru o industrie care caută standardizarea. A fost o marcă pentru arhitecți, medici și spirite libere – oameni care nu voiau un Mercedes sau un BMW, ci o mașină care să aibă un buton pe care scrie „Night Panel” (care stinge toate luminile din bord, exceptând vitezometrul, pentru a nu obosi ochii la zborul de noapte).
