Industria auto globală traversează un „moment de sinceritate” dureros. După ani de entuziasm alimentat de subvenții și reglementări stricte, vânzările de mașini electrice au lovit un zid de beton în 2025-2026, lăsând producătorii cu stocuri uriașe, fabrici subutilizate și marje de profit care s-au topit sub soarele arzător al realității economice.
Dacă în 2023 se vorbea despre „moartea motorului termic”, începutul anului 2026 ne aduce o schimbare radicală de paradigmă: Uniunea Europeană a bătut în retragere oficial cu privire la interdicția din 2035, iar constructorii auto reîncep să investească în hibrizi pentru a-și salva bilanțurile contabile.
Paradoxul vânzărilor: Creștere pe hârtie, dezastru în portofel
Datele recente arată o imagine duală. În România, spre exemplu, luna octombrie 2025 a adus o creștere spectaculoasă de 80% a înmatriculărilor de mașini 100% electrice (BEV), atingând o cotă de piață de 8%. Totuși, la nivel global și european, povestea este diferită:
- Epuizarea „early adopters”: Cei care și-au dorit și și-au permis o mașină electrică au cumpărat-o deja. Clientul de rând rămâne sceptic din cauza prețului de achiziție cu 20-30% mai mare decât al unei mașini termice.
- Războiul prețurilor: Pentru a mișca stocurile, Tesla și producătorii chinezi (BYD) au tăiat drastic prețurile. Rezultatul? Profitul Tesla per vehicul a scăzut de la 4.000 euro în 2024 la doar 2.117 euro în 2025.
- Infrastructura vs. Ambiția: Deși numărul stațiilor de încărcare a crescut, acesta nu a ținut pasul cu masa critică necesară pentru a convinge șoferii care nu au acces la încărcare acasă.
A generat tranziția forțată această criză?
Mulți analiști, inclusiv cei de la CAM (Center of Automotive Management), sugerează că industria a fost împinsă într-o „capcană a conformării”.
- Investiții forțate, nu naturale: Constructorii au fost obligați să direcționeze zeci de miliarde de euro către platforme EV într-un ritm mult mai rapid decât evoluția cererii naturale. Această „bulă a investițiilor” a suprimat marjele EBIT (care au scăzut de la 7,8% la 5,5% în medie pe industrie).
- Amenzile CO2: În 2025, producătorii au început să plătească sume colosale (estimate la nivelul a 16 miliarde de euro) pentru că nu au atins țintele medii de emisii, deoarece publicul a continuat să prefere SUV-urile pe benzină sau diesel în locul electricelor scumpe.
- Vulnerabilitatea tehnologică: O mașină electrică necesită aproximativ 1.300 de cipuri, față de 600 la una termică. Această dependență a făcut ca orice sincopă în lanțul de aprovizionare (cum este criza Nexperia/China din 2025) să lovească segmentul EV de două ori mai tare.
Victoria pragmatismului: „Neutralitatea Tehnologică”
Decizia Comisiei Europene de la finele anului 2025 de a menține motoarele termice în viață și după 2035 (cu condiția utilizării e-fuels sau a eficienței extreme) este recunoașterea implicită a faptului că tranziția bruscă a fost la un pas de a falimenta industria auto europeană.
„Selecția darwiniană despre care vorbeam a început deja. Cei care au mizat totul pe electric, fără un Plan B solid pe hibrizi, sunt acum cei mai vulnerabili”, avertizează experții auto.
În prezent, liderii profitabilității sunt cei care au păstrat un portofoliu mixt. BMW (profit 4.488 €/vehicul) și Toyota (lider la volum) au dovedit că flexibilitatea este mai valoroasă decât ideologia climatică atunci când vine vorba de supraviețuire economică.
