Până nu demult, drumul Europei părea trasat cu rigla: 2035 era termenul limită pentru eliminarea motoarelor termice. Însă, semnalele recente venite de peste Ocean, dublate de avertismentele gigantului Bosch și de realitatea cifrelor ACAROM din România, indică o schimbare majoră de direcție. Europa nu mai este o bulă izolată, iar pragmatismul începe să câștige teren în fața idealismului ecologic.
1. Presiunea americană și „infecția” pragmatismului
Când Bosch afirmă că 70% din piața americană va avea încă motoare pe benzină în 2035, mesajul rezonează puternic în consiliile de administrație din Germania, Franța și Italia. Producătorii europeni (precum grupul Volkswagen, Mercedes sau Stellantis) sunt entități globale.
Dacă SUA, a doua cea mai mare piață auto din lume, relaxează normele de poluare și elimină subvențiile, producătorii europeni sunt obligați să continue investițiile în motoare termice pentru a rămâne competitivi la export. Aceasta înseamnă mai puține fonduri direcționate exclusiv către cercetarea mașinilor electrice (EV), încetinind inovația și în Europa.
2. UE și „Clauza de Revizuire”: O portiță de salvare?
Uniunea Europeană a lăsat deja o portiță deschisă pentru 2026 – o perioadă de reevaluare a interdicției din 2035. Presiunea politică crește:
- Combustibilii sintetici (e-fuels): Germania a negociat deja excepții pentru motoarele care pot funcționa cu combustibili neutri din punct de vedere al carbonului.
- Echilibrul economic: În contextul competiției acerbe cu brandurile chinezești (precum Xiaomi sau BYD), Europa realizează că o tranziție forțată ar putea distruge industria locală dacă bateriile rămân scumpe și infrastructura precară.
3. România: O oglindă a rezistenței la schimbare
Datele ACAROM pentru 2025 sunt simptomatice pentru ceea ce se întâmplă în estul Europei și nu numai. Scăderea de aproape 10% a înmatriculărilor de mașini electrice noi în România arată că, în absența unor subvenții masive, consumatorul se întoarce către ce este sigur și accesibil: hibridul.
Românii, la fel ca americanii descriși de Bosch, preferă „calea de mijloc”. Succesul mașinilor Full Hybrid în 2025 (+31,9%) demonstrează că publicul dorește eficiență, dar nu este pregătit să renunțe complet la motorul pe benzină.
4. Tehnologia EREV – Podul peste prăpastie
Lansările anunțate de Xiaomi pentru 2026, axate pe SUV-uri cu autonomie extinsă (EREV), confirmă o nouă tendință globală care va prinde și în Europa. Aceste mașini oferă senzația de condus electric, dar elimină „anxietatea autonomiei” prin folosirea unui motor termic pe post de generator. Este exact tipul de tehnologie care ar putea permite Europei să își păstreze țintele de emisii fără a interzice total motoarele cu ardere internă.
Concluzie: 2035 ar putea arăta altfel decât am crezut
Europa se află într-un moment de introspecție. Dacă SUA alege calea relaxării normelor, Europa va fi forțată să devină mai flexibilă pentru a evita un colaps industrial.
Cel mai probabil, anul 2035 nu va aduce moartea motorului pe benzină, ci rafinarea lui extremă. Vom vedea o Europă în care mașinile „electrificate” (hibrizi, EREV) vor domina drumurile, în timp ce mașina pur electrică va rămâne, pentru încă o perioadă, o opțiune premium sau strict urbană.
