Un proiect de act normativ aflat în „transparență decizională” pe site-ul Primăriei Municipiului București (PMB), denumit „Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV), include, pe lângă modernizarea flotei de transport în comun, dezvoltarea de piste pentru biciclete sau extinderea spațiilor verzi și crearea unor zone cu emisii reduse (LEZ) care vizează restricționarea „treptată” a accesului în oraș pentru „cele mai poluante vehicule”. Trebuie precizat că această nouă măsură este deja prevăzută în PNRR.
Ideea impunerii unor reguli stricte de acces în anumite zone ale Bucureștiului nu este deloc nouă. De-a lungul anilor, ideea de a taxa sau chiar interzice accesul în anumite zone pentru vehiculele poluante cu scopul de a îmbunătăți calitatea aerului și a descongestiona traficul a apărut de mai multe ori doar pentru a fi abandonată în momentul în care reacțiile adverse au amenințat carierele politice sau funcțiile celor care ar fi trebuit să implementeze un astfel de proiect.
Ei bine, începând din iunie 2025, PMB are din nou un proiect care ar trebui să îmbunătățească viața bucureștenilor prin modernizarea flotei de transport în comun, dezvoltarea de piste pentru biciclete, extinderea spațiilor verzi, decarbonizarea sistemului de termoficare, colectarea mai bună și tratarea deșeurilor, modernizarea rețelei de apă potabilă și multe altele. Desigur, dintr-un astfel de plan ambițios nu putea lipsi ideea de a restricționa intrarea în oraș a mașinilor poluante, iar asta se va realiza, conform „Planului de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV) pentru Municipiul București” prin crearea unor așa-numite „zone cu emisii reduse (LEZ) la nivel metropolitan, dotate cu sisteme de monitorizare a calității aerului”.
Mai exact, conform documentului citat, „LEZ va restricționa treptat accesul în oraș al celor mai poluante vehicule, cu un calendar clar de eliminare treptată care face diferența între tipurile de combustibil (de exemplu, motorină, benzină) şi vârsta vehiculului. Vehiculele diesel și cele mai vechi se vor confrunta cu restricții mai stricte, accelerate, în comparație cu alte mașini”.
Mai exact, pentru a stăvili numărul mașinilor de pe arterele Capitalei și a îmbunătăți calitatea aerului, realizatorii planului consideră că taxarea în funcție de nivelul de poluare și chiar interzicerea accesului pentru anumite tipuri de vehicule ar da cele mai bune rezultate. Asta, desigur, abia după ce vor fi instalate camere de filmat/fotografiat care să recunoască numerele mașinilor și al căror sistem de monitorizare să interacționeze cu cel al altor autorități astfel încât să poată fi stabilit instantaneu nivelul de poluare al mașinii respective.
De altfel, în plan se menționează că punerea în aplicare va fi susținută de camere de supraveghere, de indicatoare stradale și de o campanie de comunicare pentru a crește gradul de conștientizare a beneficiilor. Se vor impune amenzi vehiculelor neconforme, iar aceste fonduri vor fi redirecționate către un fond pentru mobilitate curată, care va contribui la reducerea sărăciei în materie de transport și la sprijinirea mobilității durabile”.
Conștienți că taxarea și/sau interzicerea anumitor tipuri de vehicule în LEZ presupune reacții adverse ale multor șoferi și entități economice, realizatorii planului notează că „acceptabilitatea publiă este un factor esențial pentru succesul LEZ. Implicarea comunității prin sondaje și forumuri publice poate ajuta la evaluarea opiniei publice și la abordarea preocupărilor, deoarece sprijinul public este adesea legat de eficiența perceputa a politicilor privind calitatea aerului. Prin urmare, este esențial să se comunice beneficiile pentru sănătate asociate cu nivelurile reduse de poluare după cum s-a demonstrat în studiile realizate de Pestel și Wozny. În plus, furnizarea de informații transparente cu privire la obiectivele LEZ și la rezultatele preconizate poate favoriza o mai mare acceptare”.
În acest context, Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV) pornește de la premisa că impunerea unor zone cu emisii reduse, încă nedefinite, „va reduce semnificativ emisiile de C02 și poluanții atmosferici precum NOx și și PM 2,5 în special în zonele urbane dense. Prin eliminarea treptată a vehiculelor foarte poluante, această acțiune va sprijini obiectivele climatice ale Bucureștiului și va contribui Ia un aer mai curat și la un mediu urban mai sănătos. Zonele LEZ din orașe precum Berlin, Londra și Madrid și-au demonstrat eficiența în reducerea
nivelului de NOx cu până Ia 20%-30%”.
În plus, crearea unui fond pentru mobilitate curată din sumele colectate din taxele și amenzile aferente LEZ va direcționa resursele către grupurile cu venituri reduse și persoane vulnerabile din punct de vedere social, asigurându-se astfel că aceste categorii nu sunt afectate în mod disproporționat de „sărăcia în domeniul transportului” din cauza LEZ. Vor fi dezvoltate soluții de mobilitate accesibile și durabile (de exemplu, subvenții pentru transportul public, utilizarea în comun a bicicletelor), oferind acces echitabil la alternative de transport nepoluante.
În final, realizatorii PAOV menționează că „implementarea treptată a zonei cu emisii reduse (LEZ) din București vizează reducerea progresivă a vehiculelor cu emisii ridicate din oraș abordând problema parcului auto mai vechi, cu o vârstă medie de 12,4 ani și o pondere de 43,5% a vehiculelor diesel. Funcționând pe tot parcursul anului, LEZ vizează inițial a reducere cu 10% a vehiculelor cu emisii ridicate”. În timp, reducerea numărului de mașini poluante care vor intra în LEZ ar trebui să urce la 20% (termen mediu) și chiar la 30% pe termen lung.
Conform PAOV, acest proiect ar putea fi implementat cu costuri estimate la 15 milioane de euro proveniți din PNRR și sau împrumuturi.
Alte capitale cu zone de emisii reduse
Multe capitale europene au implementat deja zone de emisii reduse (ZEL) în centrele lor sau în zone extinse ale orașului, ca o măsură eficientă de combatere a poluării aerului și a congestiei. Aceste zone restricționează accesul vehiculelor mai poluante, bazându-se pe standardul Euro al mașinilor.
Iată câteva exemple notabile de capitale europene cu astfel de zone:
Capitale Europene cu Zone de Emisii Reduse
- Londra (Marea Britanie): Are una dintre cele mai vechi și mai stricte ZEL-uri, precum și o zonă de ultra-emisii reduse (ULEZ) extinsă, care aplică taxe semnificative vehiculelor care nu respectă standardele de emisii.
- Paris (Franța): A implementat treptat restricții, interzicând circulația anumitor vehicule mai vechi și impunând un sistem de autocolante (Crit’Air) care clasifică vehiculele în funcție de nivelul de poluare. Restricțiile se înăspresc de la an la an.
- Berlin (Germania): Utilizează un sistem de autocolante de mediu (Umweltplakette) care permite accesul doar vehiculelor cu emisii scăzute în zona centrală desemnată.
- Bruxelles (Belgia): Capitala Belgiei are zone de emisii reduse care se aplică în mare parte din oraș, nu doar în centru, interzicând vehiculele sub anumite standarde Euro.
- Amsterdam (Olanda): A introdus ZEL pentru a restricționa accesul vehiculelor poluante, în special a celor diesel mai vechi.
- Stockholm (Suedia): Pe lângă o taxă de congestie, are și o zonă de emisii reduse care vizează în principal vehiculele comerciale grele.
- Milano (Italia): A implementat o zonă de emisii reduse (Area C) încă din 2012, care a demonstrat o reducere semnificativă a traficului și a emisiilor.
- Oslo (Norvegia): Utilizează un sistem de taxe și restricții pentru vehiculele poluante.
- Madrid (Spania): A introdus zone de emisii reduse (Zona de Bajas Emisiones – ZBE) pentru a îmbunătăți calitatea aerului în centrul orașului.
- Atena (Grecia): Are un sistem de restricții (inelul „Daktylios”) care limitează accesul vehiculelor în funcție de numerele de înmatriculare (pare/impare) în anumite zile.
- Praga (Cehia): A introdus un sistem de timbre de emisii, similar cu cel de la Paris, cu o creștere graduală a restricțiilor.
- Sofia (Bulgaria): A anunțat interzicerea mașinilor cele mai poluante în anumite zone din centrul orașului pe timpul iernii.
Aceste măsuri, deși uneori controversate, s-au dovedit a fi eficiente în reducerea poluării atmosferice și îmbunătățirea calității aerului în orașe, contribuind la o sănătate publică mai bună și la o calitate a vieții superioară pentru locuitori.
