Dacă tot a fost luată în discuție interzicerea motoarelor pe combustie în 2035, iar țările din UE sunt divizate din acest punct de vedere, trebuie să face o radiografie a industriei auto și a locului în ceea ce privește inovația în acest domeniu în fiecare dintre țările UE. Industria auto reprezintă motorul economic al Uniunii Europene, contribuind cu peste 7% la PIB-ul blocului și susținând milioane de locuri de muncă. Totuși, sub presiunea electrificării, concurenței chineze și incertitudinilor pieței, harta puterii în UE este supusă unor transformări profunde.
Iată o analiză a ierarhiei țărilor din UE în funcție de importanța lor auto și modul în care se poziționează acestea în tranziția către vehiculele electrice (VE).
Analiza Ierarhiei Industriale Auto în UE
Importanța unei țări în industria auto europeană este dată de trei piloni principali: puterea brandurilor proprii (valoare și influență), volumul producției fizice și activitatea de cercetare-dezvoltare (R&D).
Top 7 Țări din UE în Ordinea Importanței Auto
| Loc | Țara | Pilonul Principal de Putere | Branduri Cheie (sau Grupuri cu Origine în Țară) | Volum Producție (Loc aprox. în UE) |
| 1 | Germania | Valoarea Brandurilor & R&D | VW Group (VW, Audi, Porsche), BMW Group, Mercedes-Benz. | Lider (Locul 1) |
| 2 | Franța | Influența Grupurilor | Renault Group, Stellantis (Peugeot, Citroën). | Top 5 (Locul 4-5) |
| 3 | Spania | Platformă Industrială Majoră | Uzine majore pentru VW Group, Stellantis, Ford. | Locul 2 |
| 4 | Cehia | Volum & Eficiență | Skoda (VW Group), Hyundai, Toyota. | Top 5 (Locul 3-4) |
| 5 | Slovacia | Producția per Capita | VW, Kia, Stellantis, JLR. | Top 5 (Locul 4-5) |
| 6 | Italia | Branduri de Lux | Ferrari, Lamborghini, Maserati, Stellantis (Fiat). | Locul 7-8 |
| 7 | România | Creștere & Vehicule de Volum | Dacia (Renault Group), Ford. | Locul 6-7 |
Poziționarea Față de Electrificare: Două Tabere
Tranziția la mobilitatea electrică (BEV) nu afectează toate statele la fel. Se conturează o diferențiere clară între țările care dețin puterea financiară și R&D și țările care se bazează pe asamblarea de volum.
1. Liderii Tranziției (Investiții în R&D, Branduri și Baterii)
Aceste țări dictează ritmul, direcționează investițiile masive și dezvoltă tehnologia de bază.
- Germania: Deși a înregistrat recent o cerere mai slabă pentru anumite modele electrice (ex: Porsche Taycan), rămâne pionierul tehnologic. Giganții germani investesc miliarde în platforme EV dedicate și construiesc uzine de baterii (Gigafabrici). Deține o cotă importantă din rețeaua de încărcare publică a UE și se concentrează pe electrificarea segmentului premium, cel mai profitabil.
- Franța & Suedia: Franța, alături de Germania, este beneficiarul principal al fondurilor UE pentru proiecte inovatoare de baterii (ex: IPCEI), consolidându-și lanțul valoric. Suedia este esențială prin dezvoltatorul de baterii Northvolt, care joacă un rol vital în asigurarea aprovizionării europene cu celule.
- Italia: Se axează pe electrificarea mărcilor sale de lux, unde marjele mari compensează volumele mici (Ferrari are deja modele hibride de înaltă performanță).
2. Hub-urile de Asamblare și Amenințarea Deindustrializării
Țările care se bazează puternic pe producția de motoare cu ardere internă (ICE) și pe lanțul de furnizori tradițional se confruntă cu riscuri majore, deoarece producția unui vehicul electric necesită mai puține piese și o forță de muncă diferită.
- Spania & Europa Centrală (Cehia, Slovacia, Ungaria): Acestea sunt hub-uri de asamblare a vehiculelor de volum. Deși sunt esențiale, ele depind de deciziile luate la Frankfurt, Paris sau Stuttgart. Transformarea rapidă a liniilor de producție către EV este o provocare logistică și socială.
- Vulnerabilitate: Deși sunt atrase investiții în fabrici de baterii (ex: în Ungaria și Polonia), impactul total al electrificării asupra locurilor de muncă din rândul furnizorilor de componente (unde domină România, Cehia, Slovacia) este estimat ca fiind negativ pe termen mediu.
- România: România își joacă o carte importantă: Dacia produce deja modelul electric Spring (deși în China, în prezent) și electrifică modelele de volum (ex: Duster Hybrid).
- Oportunitate: Pe lângă asamblarea de vehicule, România își consolidează poziția pe lanțul de aprovizionare cu baterii, devenind atractivă pentru investiții în unități de conversie a litiului și de producție a celulelor/pachetelor de baterii (ex: investiții la Oradea și Fundulea).
Concluzie: Două Viteze în UE
Industria auto europeană se mișcă în două viteze:
- Viteza Valoare (Vestul Europei): Germania, Franța și Italia conduc tranziția prin inovație, dezvoltarea de software și controlul asupra celor mai profitabile mărci, asigurându-și controlul asupra lanțului de aprovizionare cu baterii.
- Viteza Volum (Estul Europei): Țările din Centrul și Estul Europei (Spania, Cehia, Slovacia, România) se luptă să atragă conversia uzinelor la producția de VE și să devină hub-uri de baterii, menținându-și în același timp statutul de giganți ai producției de volum, care în prezent se clatină sub presiunea concurenței globale.
Succesul industriei auto europene depinde de capacitatea acestor două regiuni de a-și integra eforturile și de a crea un lanț valoric rezistent în fața gigantului chinez și a concurenței americane.
