În timp ce Germania și Marea Britanie raportează creșteri de peste 30% ale vânzărilor de vehicule electrice (BEV), România se află într-o situație paradoxală. Conform datelor recente, piața locală de mașini electrice a înregistrat o scădere de 19% în 2025, o contraperformanță care ridică semne de întrebare asupra ritmului de tranziție energetică în regiune.
Iată principalii factori care au contribuit la acest regres și care diferențiază România de liderii europeni:
1. „Efectul Rabla Plus”: Reducerea subvențiilor
Cel mai puternic motor al vânzărilor de EV-uri în România a fost, ani la rând, programul Rabla Plus. Totuși, deciziile guvernamentale recente de a reduce drastic valoarea ecotichetului au tăiat elanul cumpărătorilor.
- Impactul: Dacă în anii trecuți România oferea una dintre cele mai mari subvenții din UE (aproximativ 10.000 EUR), reducerea acesteia la jumătate sau chiar mai mult a făcut ca prețul de achiziție să devină prohibitiv pentru clasa medie.
- Comparație: În țări precum Danemarca sau Norvegia, adopția este susținută de taxe extrem de mari pe mașinile termice, nu doar de bonusuri la achiziție, creând un model economic mai stabil.
2. Infrastructura de încărcare: O barieră psihologică și practică
Deși numărul stațiilor de încărcare a crescut în marile orașe și pe autostrăzi, România suferă încă de o distribuție inegală.
- Anxietatea autonomiei: Pentru un cumpărător din România, teama că nu va găsi o stație funcțională în zonele rurale sau montane rămâne ridicată.
- Costul energiei: Creșterea tarifelor la stațiile publice de încărcare rapidă a făcut ca economia de rulare (avantajul principal al EV) să fie mai puțin evidentă în comparație cu un motor diesel eficient sau un sistem hibrid.
3. Lipsa modelelor electrice cu adevărat „abordabile”
Piața românească este extrem de sensibilă la preț. În 2025, deși au apărut modele noi, majoritatea vehiculelor electrice performante rămân în segmentul de peste 35.000-40.000 EUR.
- Modelul Dacia Spring: Succesul inițial al Spring-ului a demonstrat că românii vor electrice, dar numai la prețul corect. Pe măsură ce prețul acestui model a crescut, iar concurența chineză (precum BYD sau MG) încă se luptă cu barierele de distribuție și taxe vamale în România, volumul total de vânzări a scăzut.
4. Incertitudinea privind valoarea de revânzare
Piața de second-hand din România este foarte activă, iar potențialii cumpărători de mașini noi sunt îngrijorați de devalorizarea rapidă a mașinilor electrice.
- Teama de degradare a bateriei și evoluția tehnologică extrem de rapidă îi fac pe români să prefere mașinile hibride (Full Hybrid), considerate o investiție mai sigură pe termen lung (valoare de revânzare mai bună după 4-5 ani).
🧭 Concluzie: O Europă cu două viteze
Scăderea de 19% din România, spre deosebire de boom-ul din Germania, arată clar că electrificarea nu se poate baza doar pe entuziasm ecologic în Estul Europei. Fără un sistem de subvenții predictibil și fără o infrastructură care să acopere uniform teritoriul, România riscă să devină o piață de „mâna a doua” pentru vehiculele termice de care restul Europei încearcă să se despartă.
Ștefan Bratzel (CAM): „Incertitudinea duce la ezitare.” În cazul României, această ezitare este alimentată de buzunarul consumatorului și de lipsa unei viziuni guvernamentale clare pe termen lung.
