Principalele forțe politice din Parlamentul European au ajuns la un compromis istoric ce rescrie calendarul tranziției ecologice: ținta de emisii zero din 2035 este îndulcită, permițând motoarelor cu ardere internă să rămână în showroom-uri și după jumătatea deceniului viitor.
Înțelegerea a fost negociată de membrii Partidului Popular European (PPE), ai Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) și ai grupului liberal Renew Europe. Conform documentelor de lucru consultate de Bloomberg, marile grupuri auto europene — inclusiv BMW, Mercedes-Benz, Volkswagen Group, Stellantis și Renault — nu vor mai fi obligate să atingă o reducere de 100% a emisiilor la țeava de eșapament până în 2035.
Noua formulă propune o reducere directă a emisiilor flotei de 87,5%, în timp ce restul până la 95% ar urma să fie compensat prin mecanisme ecologice industriale, precum utilizarea de oțel verde în procesul de fabricație.
Prin această relaxare, cerința strictă ca toate mașinile noi vândute după 2035 să fie exclusiv electrice sau pe hidrogen este practic eliminată, oferind propulsiilor hibride și termice o fereastră legală de supraviețuire.
Reacții politice: Salvarea locurilor de muncă vs. riscul de decuplare de China
Liderul popularilor europeni, Manfred Weber, a salutat decizia ca pe o victorie a pragmatismului economic în fața dogmelor legislative:
„Acordul din Parlamentul European reprezintă un succes pentru industria auto europeană. Interzicerea motorului cu ardere internă nu mai este în discuție. Aceasta este o veste bună pentru sute de mii de lucrători din industria auto de pe continent.”
Reprezentanții grupurilor de centru-stânga și liberali au păstrat deocamdată rezerva în declarații publice, însă acceptul lor reflectă presiunea imensă venită din partea marilor producători auto continentali. Constructorii au avertizat constant că o trecere forțată și rigidă la vehicule 100% electrice riscă să decapitalizeze companiile europene într-un moment în care cererea pentru EV-uri pe continent dă semne de stagnare.
De cealaltă parte, criticii măsurii și organizațiile de mediu atrag atenția că slăbirea țintelor climatice ar putea avea un efect de bumerang industrial: Europa riscă să decelereze investițiile și să piardă definitiv pasul cu producătorii din China, care domină deja lanțul global de baterii și tehnologii electrificate de volum.
Flexibilitate pentru utilitare și supercredite
Pachetul de compromis include și alte măsuri menite să relaxeze constrângerile producătorilor:
- Mecanismul „supercreditelor”: Constructorii vor beneficia de o flexibilitate sporită în calculul emisiilor medii pentru vânzările de vehicule electrice cu baterii (BEV).
- Segmentul comercial ușor: Autoutilitarele vor avea parte de un regim de conformare mai permisiv, recunoscând specificul transportului de marfă și costurile mari ale electrificării flotelor de lucru.
- Respingerea obligativității e-fuels din 2030: O propunere anterioară care viza utilizarea exclusivă a combustibililor sintetici sau regenerabili pentru autoturisme încă din 2030 a fost respinsă de negociatori, fiind evaluată drept prea restrictivă din punct de vedere tehnic și economic.
Traseul legislativ: Vot decisiv la sfârșitul lunii noiembrie
Compromisul parlamentar se aliniază strâns cu poziția recent negociată la nivel bilateral între guvernele Franței și Germaniei, care pledaseră pentru o reducere de 90% a emisiilor, fără compensări indirecte.
Pentru ca măsura să devină lege european
