În pragul Salonului Auto de la Paris — unde circa 40% dintre expozanți sunt mărci asiatice —, directorul general al Grupului Volkswagen, Oliver Blume, a lansat un apel dramatic către liderii din Franța și Germania. Mesajul din spatele declarațiilor diplomatice este tranșant: industria auto europeană nu poate supraviețui asaltului chinezesc dacă Bruxelles-ul menține calendarul rigid de interzicere a motoarelor cu ardere internă.
„Atunci când a contat, am găsit soluții împreună. Avem din nou nevoie de acest lucru între Franța și Germania. Viitorul nostru nu este decis”, a declarat Oliver Blume, cerând deschis decidenților politici relaxarea țintelor climatice, reducerea costurilor energiei și protejarea producției de pe continent.
Miza capitală: Redeschiderea ușii pentru benzină, motorină și combustibili sintetici dincolo de 2035
În centrul negocierilor de culise dintre Berlin și Paris se află tocmai dogma eliminării totale a propulsiilor tradiționale.
Conform calendarului actual impus de Uniunea Europeană, obiectivul de reducere cu 100% a emisiilor de CO₂ până în 2035 echivalează cu moartea programată a motoarelor cu ardere internă pe piața autoturismelor noi. Constructorii germani, în frunte cu Volkswagen, consideră însă această țintă o sinucidere economică în contextul actual:
- Piața nu este pregătită: Cererea pentru mașini 100% electrice a încetinit pe marile piețe europene, iar prețurile rămân inaccesibile publicului larg;
- Monopolul tehnologic este în Asia: Forțarea electrificării pure a împins Europa direct în brațele furnizorilor de baterii și materii prime din China;
- Soluția de compromis: Surse apropiate discuțiilor franco-germane indică faptul că Germania presează Franța să accepte o relaxare formală a obiectivelor de emisii pentru 2030 și 2035. Acest lucru ar permite menținerea în fabricație a automobilelor termice, a hibrizilor clasici și de tip plug-in hybrid (PHEV), precum și recunoașterea pe scară largă a combustibililor alternativi (e-fuels / combustibili sintetici).
În schimbul acestei concesii vitale pentru uzinele germane de motoare, Berlinul ar fi dispus să accepte o definiție mai dură a conceptului de protecție „Made in Europe”, cerută insistent de guvernul francez.
Invazia pe segmentul hibrid: Chinezii controlează un sfert din piața PHEV
Nevoia de a menține motoarele termice în joc este alimentată de o realitate comercială dureroasă. Când Bruxelles-ul a impus taxe vamale suplimentare pe electricele produse în China, constructorii din Asia nu s-au retras, ci au schimbat instant strategia: au inundat piața europeană cu modele hibride, care folosesc motoare pe combustie și au scăpat de suprataxe.
Datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată o schimbare seismică a cotelor de piață:
- Hibrizi plug-in (PHEV): Mărcile din China au urcat spectaculos de la 2% cotă de piață în 2024 la 25% în prima jumătate din 2026 — controlând deja un sfert din piața continentală;
- Hibrizi convenționali (HEV): Ponderea importurilor chinezești a crescut în aceeași perioadă de la 2% la 14%.
Acordul preliminar recent convenit între Bruxelles și Beijing — prin care China acceptă plafonarea prin cote a exporturilor de hibrizi la jumătate din volumele estimate anterior — oferă doar un respiro temporar. „Cei care vând aici ar trebui să concureze în condiții comparabile și să creeze locuri de muncă și valoare economică și aici, în Europa”, a atras atenția Blume.
Tensiuni pe conceptul „Made in Europe” și riscul a 100.000 de concedieri la VW
Pentru a permite industriei să respire, Franța și Germania încearcă să definească formula prin care viitoarele subvenții să meargă doar către mașinile asamblate local. Disputa rămâne aprinsă:
- Franța: Ministrul Industriei, Sébastien Martin, cere ca beneficiile să fie rezervate strict uzinelor din cele 27 de state membre UE;
- Germania: Vrea o formulă extinsă care să acopere Marea Britanie, Turcia, Coreea de Sud sau Japonia, unde concernele germane dețin fabrici cheie și lanțuri vitale de furnizori pentru componente termice și electronice.
Pentru Volkswagen, fiecare lună de ezitare politică apasă direct asupra bilanțului. Colosul din Wolfsburg se află în plină restructurare istorică, cu planuri de închidere a până la patru fabrici din Germania și perspectiva eliminării a până la 100.000 de locuri de muncă.
Redeschiderea discuției despre viitorul motoarelor cu ardere internă și al tehnologiilor hibride devine astfel singura linie de salvare prin care uzinele europene își pot amortiza investițiile tradiționale, protejându-și forța de muncă în timp ce încearcă să recupereze ecartul tehnologic în fața Asiei.
