Ministerul Mediului a pus în consultare publică bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pe anul 2026, aducând o schimbare majoră de optică în ceea ce privește înnoirea parcului auto național. Ministrul Diana Buzoianu a anunțat că programul Rabla 2026 va dispune de un buget de 300 de milioane de lei, însă noutatea absolută constă în „accentul pus pe mașinile produse și asamblate în Europa”.
Protecționism european în tichetele Rabla
Această direcție indică o dorință a autorităților de a sprijini industria auto de pe continent, în contextul invaziei de modele electrice și hibride provenite din China. Deși detaliile tehnice vor fi stabilite prin ghidul de finanțare, mesajul este clar: statul român dorește ca subvențiile oferite din bani publici să se întoarcă, pe cât posibil, în economia europeană.
Pe lângă cele 300 de milioane dedicate persoanelor fizice, bugetul AFM mai prevede:
- 61,1 milioane lei pentru programul Rabla Plus și Rabla Clasic (ghid unic 2025-2030).
- 134,1 milioane lei pentru transportul elevilor în microbuze electrice, hibride sau GNC.
- 100 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare în localități.
Miliarde de lei pentru restituirea vechilor taxe auto
O componentă masivă a bugetului de venituri și cheltuieli pentru 2026 este dedicată închiderii dosarelor istorice privind taxele auto declarate ilegale de-a lungul anilor (taxa de poluare, timbrul de mediu etc.).
AFM estimează utilizarea unui excedent de peste 3,9 miliarde de lei, din care sume importante vor fi direcționate astfel:
- 338,3 milioane lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru restituiri directe, evitând astfel noi procese costisitoare.
- 71,6 milioane lei pentru solicitările de transfer primite de la ANAF în vederea returnării banilor către contribuabili.
- Termenul limită pentru depunerea cererilor de restituire rămâne iunie 2027, moment în care sumele neutilizate se vor întoarce la bugetul de stat.
Investiții în infrastructură și transport verde
Proiectul de hotărâre nu uită nici de infrastructură. Sunt prevăzute fonduri pentru stații de reîncărcare rapidă în municipiile reședință de județ și sume considerabile provenite din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (peste 1,3 miliarde lei) care vor finanța proiecte prioritare de mediu.
Concluzie: Rabla 2026 se anunță a fi un an de tranziție, în care subvenția nu mai este doar un instrument de ecologizare, ci și unul de politică economică, favorizând constructorii cu baze industriale în Europa. Rămâne de văzut cum va fi definit criteriul de „asamblare europeană” pentru modelele care utilizează componente globale.
