Grupul german Schaeffler, unul dintre cei mai mari furnizori globali de rulmenți, componente de transmisie și tehnologii de șasiu, traversează una dintre cele mai delicate perioade din istoria sa recentă. Prins între încetinirea adoptării vehiculelor electrice în Europa, prăbușirea cererii pentru componente dedicate motoarelor termice și efortul uriaș de integrare a companiei Vitesco Technologies, gigantul din Herzogenaurach este forțat să aplice o cură drastică de austeritate.
Rădăcinile dificultăților financiare
Problemele financiare ale Schaeffler își au originea în suprapunerea mai multor factori structurali și decizii de investiții cu randament întârziat:
- Pariul costisitor pe fuziunea cu Vitesco: Preluarea Vitesco Technologies (finalizată în toamna anului 2024 pentru a crea un colos cu vânzări combinate de circa 25 de miliarde de euro) a urmărit poziționarea Schaeffler ca lider mondial în sisteme de propulsie electrificată. Integrarea a adus însă costuri masive de reorganizare, suprapuneri mari de infrastructură administrativă/R&D și un nivel ridicat de îndatorare, într-un moment în care sinergiile financiare întârzie să se materializeze.
- Încetinirea vânzărilor de vehicule electrice în Europa: Atât Schaeffler, cât și Vitesco au investit masiv în linii dedicate electromobilității (invertoare, punți electrice, actuatori). Retragerea subvențiilor guvernamentale în piețe-cheie precum Germania și orientarea cumpărătorilor către modele mai accesibile sau hibride convenționale au lăsat capacități importante de producție neutilizate, erodând marjele de profit.
- Costurile de producție din Germania și competiția asiatică: Prețurile ridicate la energie și forță de muncă din Germania penalizează masiv divizia industrială și de automotive clasică, în timp ce furnizorii chinezi atacă agresiv piețele internaționale de componente cu prețuri de dumping.
Bilanțul restructurărilor: Câți angajați au fost și vor mai fi concediați?
Pentru a genera economii anuale de sute de milioane de euro până în 2029, conducerea Schaeffler a adoptat planuri ample de ajustare a forței de muncă:
- Tăierea a 4.700 de posturi în Europa: Conducerea a anunțat oficial eliminarea a aproximativ 4.700 de locuri de muncă la nivel european (dintr-un total de peste 120.000 de angajați ai grupului consolidat). Din acest total, aproximativ 2.800 de concedieri vizează exclusiv unitățile din Germania, afectând atât birourile centrale și centrele de dezvoltare software, cât și fabricile de rulmenți și componente mecanice.
- Închiderea și consolidarea fabricilor: Planul prevede relocarea sau închiderea a două facilități de producție din Europa de Vest, cu transferul unor linii către locații cu costuri mai mici sau comasarea activităților similare preluate de la Vitesco.
- Valurile anterioare: Aceste restructurări vin în continuarea programelor derulate încă din perioada 2020–2023, când Schaeffler a tăiat deja peste 4.000 de locuri de muncă în sectorul motoarelor termice prin programe de plecări voluntare și pensionări anticipate.
Unde se situează România în ecuația Schaeffler?
România joacă un rol dublu în această ecuație: pe de o parte reprezintă un pol esențial de producție și inginerie cu costuri avantajoase, dar pe de altă parte este direct expusă reorganizării activităților dublate după fuziune.
- Ponderea grupului în România:
- Schaeffler România (Brașov / Cristian): Reprezintă una dintre cele mai mari facilități de producție ale concernului la nivel global, cu circa 5.000 de angajați, specializată în rulmenți de mari dimensiuni pentru industria eoliană, feroviară și componente auto grele.
- Moștenirea Vitesco Technologies (Timișoara, Brașov, Iași, Sibiu): Vitesco deține în România o forță considerabilă de peste 3.500 de ingineri și specialiști, cu centre majore de R&D și fabrici de componente electronice.
- Șomaj tehnic și măsuri de criză la Brașov: Scăderea bruscă a comenzilor din sectorul auto clasic și din industria energiei eoliene a forțat deja fabrica de la Cristian să recurgă la măsuri de criză, inclusiv introducerea șomajului tehnic temporar (zile libere plătite parțial) pentru anumite secții de producție și înghețarea angajărilor.
- Risc de ajustări prin dublarea structurilor: Deși forța de muncă din România este mai competitivă din perspectiva costurilor salariale decât cea din Germania, riscul principal vizează activitățile de birou și cercetare. În orașe precum Brașov sau Timișoara, unde existau echipe paralele Schaeffler și Vitesco pe segmente similare (calitate, HR, logistică, dezvoltare software de control), optimizarea structurilor administrative generează presiuni pentru reduceri de personal sau neprelungirea contractelor determinate.
Asemenea colegilor de breaslă de la Bosch, Continental sau ZF Friedrichshafen, Schaeffler se află într-o cursă contracronometru pentru a-și recalibra dimensiunea industrială. Dacă tăierile majore de personal rămân concentrate pe Germania pentru a scădea cheltuielile fixe mari, uzinele și centrele R&D din România resimt reculul prin volatilitatea comenzilor, înghețarea extinderilor și reconfigurarea dureroasă a diviziilor comune create după preluarea Vitesco.
