Într-o mișcare fără precedent, Consiliul Concurenței a sancționat opt jucători majori din industria auto și servicii de inginerie pentru o înțelegere de tip „no-poaching”. Companiile au complotat pentru a bloca mobilitatea angajaților și a menține salariile la un nivel artificial scăzut.
În timp ce industria auto din România se confruntă cu restructurări dureroase, precum închiderea fabricii Adient de la Ploiești, o altă problemă sistemică iese la suprafață: limitarea dreptului angajaților de a alege un loc de muncă mai bine plătit la concurență.
„No-poaching”: Cum funcționa pactul de neagresiune
Investigația autorității de concurență a scos la iveală un mecanism prin care giganți precum Automobile-Dacia, Renault Technologie Roumanie și mai multe firme de consultanță tehnică (ex. Akkodis, Expleo, Bertrandt) au decis să nu se „atace” reciproc pentru personalul calificat.
Practic, companiile s-au înțeles:
- Să nu recruteze activ angajații celorlalte firme semnatare.
- Să nu angajeze persoane de la firmele partenere fără un acord prealabil din partea angajatorului curent.
Această barieră artificială a împiedicat mii de ingineri și specialiști din domeniu să obțină oferte salariale mai bune prin simplul joc al cererii și ofertei.
Topul sancțiunilor: Automobile-Dacia și Renault, cele mai mari amenzi
Suma totală de 163,71 milioane lei (aprox. 32,15 milioane euro) provine în mare parte de la grupul Renault, care deține cele mai mari operațiuni din listă:
| Companie | Amendă (Lei) |
| Automobile-Dacia SA | 81.530.497 |
| Renault Technologie Roumanie SRL | 46.294.136 |
| Alten Si-Techno Romania SRL | 10.651.566 |
| Bertrandt Engineering Technologies | 7.710.801 |
| Expleo Romania SRL | 7.428.131 |
| Akkodis Romania SRL | 5.539.871 |
| Segula Technologies Romania SRL | 3.158.982 |
| Fev ECE Automotive SRL | 1.398.870 |
„O practică nocivă pentru angajați”
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat gravitatea acestui prim caz de sancționare a practicilor de tip „no-poaching” în România: „Resursele umane reprezintă un parametru esențial al concurenței. Acest tip de comportament este deosebit de nociv pentru angajați, ale căror oportunități de mobilitate sunt afectate.”
Investigația a pornit de la o sesizare pe Platforma Avertizorilor de Concurență. Interesant este faptul că una dintre companii a apelat la programul de clemență (colaborând cu autoritățile), iar alte cinci și-au recunoscut fapta pentru a obține reduceri ale amenzilor.
Pentru specialistul român din automotive, mesajul este clar: piața pe care activau nu a fost una liberă, ci una controlată prin acorduri de culise care au plafonat potențialul de creștere a veniturilor.
