Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și China intră într-o nouă zonă de turbulențe majore. După ce Bruxelles-ul a lăsat să se înțeleagă că își dorește ca producătorii chinezi să își plafoneze voluntar exporturile de vehicule hibride pentru a proteja industria europeană de spectrul dezindustrializării, reacția Ministerului Comerțului de la Beijing a fost promptă și categorică: nicio concesie în afara normelor internaționale.
Oficialii chinezi au respins ferm ideea unor „restricții voluntare la export”, subliniind că astfel de mecanisme încalcă grav regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și distorsionează principiile unei concurențe loiale. În viziunea Beijingului, orice compromis trebuie să respecte tratatele comerciale în vigoare și să țină cont în mod egal de interesele economice ale ambelor părți, nu doar de protejarea pieței comunitare.
Această nouă dispută își are rădăcinile în deciziile luate la Bruxelles în toamna anului 2024. Odată ce Uniunea Europeană a impus taxe compensatorii usturătoare — de până la 45% — pe mașinile pur electrice importate din China, producătorii asiatici și-au recalibrat rapid tactica. În loc să forțeze segmentele BEV supra-taxate, aceștia au inundat piața europeană cu modele hibride, supuse în prezent unui tarif vamal de doar 10%. Datele arată o schimbare spectaculoasă a fluxurilor comerciale: dacă în octombrie 2024 în UE intrau doar 3.800 de hibrizi chinezești pe lună, volumul a explodat în vara lui 2026 până la 50.000 de unități lunar, pe fondul unor prețuri din ce în ce mai agresive.
Speriați de o posibilă sufocare a constructorilor locali, liderii de la Bruxelles încearcă acum să limiteze cota de piață a hibrizilor chinezești la circa 15%, amenințând cu majorări tarifare în absența unui acord. Scopul strategic al europenilor este de a forța companiile asiatice să renunțe la simplele transporturi maritime și să deschidă sau să preia uzine de asamblare direct pe continent, în parteneriat cu forța de muncă locală.
Pentru China, însă, acceptarea unui plafon este aproape imposibilă. În timp ce piața sa internă dă semne clare de decelerare — vânzările de vehicule pe energie nouă scăzând recent cu 4,6% din cauza prudenței consumatorilor —, exporturile au devenit motorul critic de supraviețuire al industriei. Într-o singură lună, constructorii chinezi au livrat peste un milion de autovehicule pe piețele internaționale, mai mult de jumătate dintre ele fiind electrificate.
În acest climat de neîncredere reciprocă, vizita programată a comisarului european pentru comerț, Maroš Šefčovič, la Beijing capătă o greutate uriașă. Fără un numitor comun între cerințele stricte de protecție ale Europei și refuzul Chinei de a-și frâna campionii industriali, piața vehiculelor hibride riscă să devină rapid noul front al unui război comercial cu efecte directe asupra ofertelor din showroom-uri.
