Utilizarea unui autovehicul electric a devenit mai avantajoasă din punct de vedere financiar decât alimentarea unuia pe benzină în România, potrivit celui mai recent raport realizat de Transport & Mobility Leuven (TML) pentru Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA). Această inversare a raportului de costuri nu provine neapărat dintr-o scădere a tarifelor la energia electrică, ci este efectul direct al scumpirii benzinei cu 17% la pompă într-un singur an, generată de tensiunile geopolitice și conflictul din Iran.
Deși tranziția la nivel național înaintează într-un ritm ponderat, creșterea accelerată a prețului combustibililor convenționali forțează tot mai mulți șoferi să reevalueze avantajele economice ale mobilității electrice.
Încărcarea publică, mai ieftină decât benzina în 24 de state europene
Studiul TML confirmă o schimbare structurală în trimestrul al doilea din 2026:
- Încărcarea lentă (AC): Alimentarea unui model electric de talia Volkswagen ID.4 la stațiile publice de curent alternativ a fost mai ieftină decât alimentarea unui model pe benzină echivalent (VW Tiguan) în toate cele 26 de țări analizate.
- Încărcarea rapidă (DC): Chiar și pentru utilizatorii fără acces la o priză domestică, dependenți strict de stațiile ultrarapide de mare putere — recunoscute ca fiind cele mai scumpe —, vehiculele cu baterie (BEV) au fost mai rentabile la utilizare decât cele termice în 24 din 26 de țări (singurele excepții rămânând Polonia și Ungaria).
România se numără printre piețele europene în care balanța financiară per kilometru înclină clar în favoarea mașinii electrice, indiferent de tipul de stație publică folosit.
România are mai multe locații de încărcare decât benzinării, dar ecartul rămâne fragil
La nivelul Uniunii Europene, infrastructura a urcat la 1,2 milioane de puncte publice de încărcare (circa 195.000 de stații, cumulând 41,6 GW putere instalată, în creștere cu 29% de la an la an). Deși numărul locațiilor cu stații electrice (195.000) a depășit numărul clasicelor benzinării (113.078), ritmul este încă departe de borna de 3,5 milioane de puncte fixată de Comisia Europeană pentru 2030.
Discrepanțele teritoriale sunt majore: în timp ce Germania, Franța și Olanda au de cinci ori mai multe puncte de încărcare decât benzinării, țări precum Italia, Grecia, Cehia, Polonia, Spania sau Bulgaria înregistrează deficite structurale. România a trecut pragul simbolic în care locațiile de alimentare electrică le depășesc pe cele clasice, însă marja este încă extrem de strânsă.
Mașini electrice sub 30.000 de euro, dar subvenții eliminate la nivel național
Accesibilitatea mașinilor noi cu emisii zero s-a îmbunătățit substanțial. În iulie 2026, oferta europeană număra 25 de modele cu prețuri de achiziție sub 30.000 de euro — aproape dublu față de cele 12 opțiuni din 2025:
- Dacia Spring își păstrează poziția de cel mai accesibil model BEV din Europa.
- Gama de intrare este completată de Leapmotor T03, noul Renault Twingo E-Tech, Citroën e-C3 și BYD Dolphin Surf.
În ciuda expansiunii gamei accesibile, prețul inițial de achiziție continuă să fie principala barieră pentru clienți. În timp ce Germania, Spania, Portugalia, Lituania, Grecia sau Malta au readus sau extins ajutoarele de stat bazate pe venituri, România a rămas una dintre puținele țări din blocul comunitar unde cumpărătorii nu mai beneficiază de prime directe la cumpărare, ci exclusiv de o deducere a impozitului pe proprietate.
Prețurile energiei din industria europeană — aproape duble față de China și cu 150% peste cele din SUA — mențin o presiune enormă asupra lanțului de producție de baterii. Astfel, deși costul zilnic de rulare a devenit mai mic pentru un șofer din România comparativ cu benzina, electrificarea la scară largă este încă frânată de investițiile mari de pornire, tarifele energetice industriale și inegalitățile de infrastructură.
