Orașele mari ale României au început să arate, în ultimii ani, ca niște uriașe cimitire de mașini în așteptarea unui nou stăpân. Puzderia de garaje SH și „parcuri auto” improvizate pe trotuare, terenuri virane sau în curțile caselor de la periferie a devenit o problemă de urbanism și, mai ales, de evaziune fiscală masivă. În acest context, proiectul de lege care vizează limitarea vânzărilor de mașini second-hand de către persoanele fizice vine ca o încercare disperată de a scoate la lumină un comerț care se desfășoară, de prea mult timp, sub radar.
Una sau două? Dilema care „costă” aerul pe care îl respirăm
Diana Buzoianu a confirmat că proiectul se află în plină dezbatere, iar miza este clară: tăierea elanului celor care aduc zeci de mașini din vest sub paravanul „uzului personal”.
„Sunt foarte mulți care întrebau de ce să fie limitat dreptul unei persoane de a aduce 50 de mașini. Era foarte clar că acolo era o activitate ilegală”, afirmă oficialul.
Deși inițial se vorbea despre o limită de două autoturisme pe an, propunerile curente înclină spre o singură mașină. Logica este simplă: dacă ești un cetățean onest, rar ai nevoie să schimbi mai mult de o mașină pe an. Dacă ești samsar, cu o singură tranzacție legală pe an, „business-ul” tău se prăbușește.
Garajele „fantomă” și cazul firmei de SH cercetate pentru evaziune
Această măsură nu apare în vid. Recent, piața a fost zguduită de cazul unei cunoscute firme de profil cercetată pentru o evaziune fiscală record. Schema este clasică și alimentează majoritatea micilor parcuri auto care au „împânzit” Bucureștiul, Clujul sau Iașiul: mașinile sunt aduse pe persoană fizică pentru a evita plata TVA-ului și a impozitelor pe profit, dar sunt vândute prin intermediari sau firme „fantomă” care dispar imediat ce Fiscul începe să pună întrebări.
Aceste „garaje de cartier” nu oferă garanție, nu plătesc taxe și, de multe ori, vând epave cosmetizate (celebrele „daune totale” readuse la viață). Limitarea numărului de mașini pe persoană ar trebui să oblige acești operatori fie să intre în legalitate — și să plătească dările către stat ca orice dealer autorizat — fie să dispară.
Provocarea: „Creativitatea infractorilor” vs. Energia statului
Întrebată despre riscul ca samsarii să folosească „săgeți” (rude sau prieteni pe numele cărora să aducă mașini), Diana Buzoianu a fost tranșantă:
„Am toată încrederea în creativitatea infractorilor, dar suntem cu o energie ridicată pentru a opri și a costa această creativitate. Dacă nu îi costă pe ei, ne costă pe noi toți, în aerul pe care îl expirăm.”
Referirea la aer nu este întâmplătoare. Cele mai multe mașini vândute „la colț de stradă” în aceste parcuri improvizate sunt diesel-uri vechi, cu sistemele de filtrare a emisiilor anulate (DPF OFF), care contribuie masiv la poluarea sufocantă din marile orașe.
Concluzia Autoreport.ro: O piață în curs de igienizare?
Discuțiile cu „industria corectă” — acei operatori de second-hand care plătesc chirii, salarii și taxe — sugerează că legea va încerca să nu blocheze comerțul legitim. Totuși, era în care oricine putea deveni „dealer auto” peste noapte, ocupând spațiul public cu mașini scoase la vânzare fără niciun document fiscal, pare să se apropie de final.
Dacă statul va reuși să transforme aceste „parcuri de garaj” în afaceri fiscalizate sau să le închidă definitiv, vom vedea probabil o creștere a prețurilor la SH, dar și o siguranță sporită pentru cumpărătorul care, până acum, risca să cumpere o „bombă pe roți” de la un vânzător de negăsit a doua zi.
Verdict: Limitarea la o mașină pe an este „glonțul de argint” împotriva samsarilor, dar succesul depinde de capacitatea ANAF și a Poliției de a verifica cine se află cu adevărat în spatele acelor parcuri auto pline de „ocazii” care ne sufocă trotuarele.
