Viitorul Programului Rabla, cel mai popular program de înnoire a parcului auto din România, este incert. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat oficial că nu există fonduri europene disponibile pentru continuarea programului anul viitor, aruncând astfel o umbră asupra perspectivei românilor de a-și schimba mașinile vechi cu unele noi, prin subvenții.
Priorități Schimbate și Condiții Noi
„Momentan nu a fost făcut încă bugetul AFM [Administrația Fondului pentru Mediu],” a declarat ministra Buzoianu. Prioritatea bugetară pentru anul viitor va fi, în mod clar, finalizarea proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), iar o parte semnificativă din proiectele care au pierdut finanțare europeană vor fi mutate pe bugetul AFM.
În acest context, chiar dacă se vor găsi fonduri pentru Rabla în 2025, acestea ar putea veni cu noi condiții stricte. O propunere vehiculată de ministră este ca programul Rabla să fie aplicat doar pentru mașini produse în Europa. Această condiție ar putea remodela semnificativ piața auto, favorizând producția internă și cea regională.
De la Subvenții Directe la Leasing Social: O Nouă Abordare cu Fonduri Europene?
Indeciziile guvernamentale privind continuarea Programului Rabla au transformat situația într-un „cartof fierbinte” pasat între Ministerele Mediului și al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Cea mai nouă idee, vizează un sistem de leasing social, finanțat cu fonduri europene, inspirat de modelul francez.
Acest program ar permite românilor să „închirieze” mașini electrice la prețuri subvenționate printr-un regim de leasing operațional. Practic, ar fi o închiriere cu o rată lunară redusă, subvenționată de MIPE, dar cu opțiunea de a cumpăra vehiculul la finalul contractului. Discuțiile în cele două ministere se axează pe găsirea celei mai bune formule pentru implementarea acestui program începând cu 2026 sau, mai probabil, 2027.
Criterii de Eligibilitate și Suma Subvenționată: Liniile directoare actuale iau în calcul subvenții care ar putea depăși 10.000 de euro pe vehicul. Cu toate acestea, pentru a atinge o rată lunară mică, de aproximativ 100 de euro, este necesar ca firmele de leasing și companiile auto să aplice și ele propriile reduceri.
Programul ar viza exclusiv persoanele fizice cu venituri reduse, excluzând pe cele cu venituri mari. Se vehiculează un prag de venituri familiale de aproximativ 1.000 de euro lunar (12.000 de euro anual pe familie). Această sumă, fiind sub pragul necesar pentru un trai decent, ridică întrebări privind atractivitatea programului pentru potențialii beneficiari, care ar putea prefera în continuare mașinile second-hand.
O variantă surprinzătoare discutată de MIPE este posibilitatea de a finanța achiziția de mașini electrice second-hand, inclusiv cele importate. Această măsură ar putea genera tensiuni serioase în industria auto românească, care de ani de zile luptă pentru a stopa importul de vehicule rulate.
Riscuri și Modele Europene
Există, de asemenea, riscul ca programul să nu aibă impactul preconizat, având în vedere că leasingul operațional pentru persoane fizice nu este foarte popular în România. Sistemul este mult mai complex decât o achiziție directă, implicând calcule pentru dobânzi și valoare reziduală la finalul contractului.
Franța, un model inspirațional, a implementat ambele forme de stimulare: atât subvenții directe prin programe de mediu, cât și leasing social. Programul francez de leasing social impune o rată maximă de 200 de euro pe lună și un venit anual maxim de 16.300 de euro. De asemenea, mașinile eligibile nu trebuie să depășească 47.000 de euro (TVA inclus) și trebuie să parcurgă minim 8.000 km anual pentru naveta la locul de muncă. Subvenția totală a guvernului francez este de maxim 7.000 de euro.
Un aspect crucial în modelul francez este condiționarea legată de emisiile de CO2 din procesul de fabricație, care exclude implicit mașinile produse în China (precum Dacia Spring) din cauza dependenței de cărbune în producția de energie în acea țară. Rămâne de văzut dacă România va adopta și ea o astfel de clauză.
Bilanțul Rabla Clasic și Rabla Plus (2005-2024): În ciuda incertitudinilor, Programele Rabla Clasic și Rabla Plus au avut un impact considerabil în România:
- 1.061.452 de autovehicule casate
- 719.999 de autovehicule noi achiziționate, dintre care:
- 9.797 hibrid plug-in
- 49.716 pur electrice
Anul acesta, bugetul pentru persoane fizice a fost de 200 de milioane de lei. Fondurile pentru mașinile cu combustie internă, motociclete și hibride s-au epuizat în doar 13 minute la 30 septembrie, necesitând o suplimentare, ceea ce subliniază interesul uriaș al românilor pentru aceste programe.
Viitorul Programului Rabla, fie în formatul clasic, fie printr-un nou sistem de leasing social, va fi crucial pentru direcția parcului auto românesc și pentru atingerea țintelor de mediu.
