Companiile auto din România au la dispoziţie, după adoptarea Pactului Verde European, o serie de facilităţi fiscale şi de surse de finanţare care pot juca un rol important în amortizarea impactului investiţiilor necesare pentru îndeplinirea acestui pact, se menţionează într-o analiză publicată joi de Deloitte Romania.
Prin adoptarea Pactului Verde European, statele membre UE şi-au asumat în mod unanim implementarea unor politici în domenii precum climă, energie, transporturi şi fiscalitate, cu scopul de a reduce, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% faţă de nivelul din 1990 şi de a elimina în totalitate aceste emisii până în 2050. Deşi orizontul de timp propus poate părea îndepărtat, această iniţiativă prezintă implicaţii semnificative asupra tuturor sectoarelor de activitate europene şi naţionale, inclusiv în industria auto din România, care a fost puternic afectată atât de criza sanitară generată de pandemia de COVID-19, cât şi de dificultăţile legate de asigurarea materiilor prime.
Ca urmare a necesităţii de adaptare la noile condiţii, companiile din domeniu se vor confrunta în mod evident cu o creştere a costurilor asociate, pe de o parte pentru intensificarea activităţilor de cercetare necesare dezvoltării unor noi tehnologii compatibile cu obiectivele Pactului Verde European, şi pe de altă parte pentru modernizarea liniilor de producţie în vederea implementării noilor tehnologii, într-un mod eficient.
Potrivit Deloitte, facilitatea fiscală pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare este printre cele mai importante măsuri de sprijin pentru companiile inovatoare, aceasta presupunând acordarea unor deduceri suplimentare de 50% pentru cheltuielile pentru astfel de activităţi, posibilitatea aplicării amortizării fiscale accelerate în cazul utilajelor şi echipamentelor utilizate în cercetare-dezvoltare, precum şi scutirea de impozit pe profit în primii zece ani de activitate pentru contribuabilii care desfăşoară exclusiv activităţi de cercetare-dezvoltare. Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit se aplică pentru partea din profit utilizată pentru achiziţia de echipamente tehnologice, programe informatice şi licenţe, cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de Legea 227/ 2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, contribuabilii din industria auto pot fi interesaţi de diferitele metode de amortizare fiscală disponibile pentru noile linii de producţie, în speţă amortizarea fiscală accelerată sau degresivă, ambele metode jucând un rol considerabil în atenuarea impactului investiţiilor efectuate pe o perioadă mai lungă de timp, reducând, astfel, presiunea asupra fluxurilor de numerar în momentul investiţiei.
Nu în ultimul rând, este important de menţionat faptul că, odată cu adoptarea Pactului Verde European, Uniunea Europeană pune la bătaie un arsenal de instrumente financiare menite să contribuie la atingerea acestor obiective ambiţioase. Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, împreună cu instrumentul Next Generation EU, care finanţează planurile de redresare şi rezilienţă ale statelor membre, însumează puţin peste 2.000 de miliarde de euro, iar 30% din această sumă vizează investiţiile sustenabile, ca parte a Pactului Verde European.
Programele pe care România le va derula în perioada 2021-2027, fie programe operaţionale în curs de elaborare, fie investiţii programate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, sunt construite pe pilonul de sustenabilitate şi tranziţie verde şi pun accentul pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare pentru dezvoltarea noilor tehnologii, a materialelor şi a proceselor necesare pentru atingerea acestor obiective.
Aşadar, companiile din industria auto din România vor avea acces la multiple opţiuni de finanţare pentru activităţi precum: dezvoltarea capacităţilor proprii de cercetare-dezvoltare sau iniţierea de parteneriate şi colaborări cu actori din domeniul cercetării, prin intermediul programelor operaţionale regionale şi a Programului Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare; eficientizarea energetică şi producţia sau utilizarea de energie regenerabilă, prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau Fondul pentru Modernizare.
De asemenea, în completarea variantelor de finanţare oferite de UE, companiile din sectorul auto au în continuare la dispoziţie surse de finanţare cu tradiţie în domeniu, respectiv schemele de ajutor de stat derulate de Ministerul Finanţelor.
Una dintre acestea este schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 807/ 2014, cu scopul sprijinirii investiţiilor cu impact major în economie şi care finanţează construcţia şi achiziţia de echipamente, linii tehnologice şi active necorporale asociate înfiinţării unei noi unităţi de producţie sau extinderii capacităţii uneia existente. De asemenea, există schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 332/ 2014, care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă şi care finanţează costuri salariale pe o perioadă de 24 de luni de la crearea fiecărui post individual, pentru acele investiţii care generează cel puţin 100 de noi locuri de muncă per locaţie.
În plus, Ministerul Finanţelor are în pregătire o a treia schemă de ajutor de stat de luat în calcul, cu scopul stimulării investiţiilor strategice, cu valoare mai mare de 500 de milioane de lei, în câteva domenii cheie, inclusiv industria auto, aerospaţială şi farmaceutică.
Totodată, este important de reţinut faptul că, începând cu 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare nouă hartă a ajutoarelor regionale, care stabileşte intensitatea acestora aplicabilă în fiecare judeţ. Astfel, ajutorul de stat de care pot beneficia solicitanţii variază între 30% din valoarea investiţiei, în judeţele fanion din regiunea de Vest, şi maximum 60%, în majoritatea judeţelor din Muntenia şi Moldova. Municipiul Bucureşti este exclus de la finanţare, având în vedere că ajutoarele de stat se direcţionează către regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării (cu un PIB/ locuitor sub 75% din mediaUE).
