România ar putea înregistra cea mai mare scădere a vânzărilor de autoturisme şi vehicule comerciale noi din Europa Centrală în acest an, de 24,3% comparativ cu nivelul 2019, dar va avea o revenire rapidă urmând să depăşească pragul de volum pre criza Covid până în 2023, reiese din raportul Autofacts realizat de reţeaua PwC la nivel european, pe baza datelor IHS Markit. Astfel, vânzările de maşini noi din România arată o scădere la 137.000 de unităţi în acest an, de la 181.000 unităţi în 2019, şi, ulterior, o urcare până la 223.000 de unităţi în 2023.
„România ar putea înregistra cea mai mare scădere a vânzărilor de autoturisme şi vehicule comerciale noi din Europa Centrală în acest an, de 24,3% comparativ cu nivelul 2019, dar va avea o revenire rapidă urmând să depăşească pragul de volum pre criza Covid până în 2023”, reiese din raportul Autofacts realizat de reţeaua PwC la nivel european, pe baza datelor IHS Markit.
Astfel, estimările privind vânzările de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare (LCV) noi din România arată o scădere de la 181.000 unităţi în 2019 la 137.000 de unităţi în acest an şi, ulterior, o urcare până la 223.000 de unităţi în 2023. În Europa Centrală, România va avea un declin comparabil cu Polonia, care va înregistra tot o scădere de 24,3%. Însă pentru Polonia este estimată o revenire mai lentă, urmând să rămână şi în 2023 sub nivelul din 2019.
”Piaţa auto, una dintre cele mai afectate de sectoare de pandemia Covid-19 cu fabrici închise şi prăbuşirea vânzărilor în lockdown, începe să se recupereze uşor de la o lună la alta. Însă revenirea la volumele din 2019 şi depăşirea acestora vor fi de durată, pe măsură ce consumatorii îşi recapătă încrederea să cheltuiască. Vestea bună este că prognozele pentru România sunt printre cele mai optimiste, comparativ cu restul pieţelor din Europa Centrală, pe fondul planurilor celor doi producători locali de a adăuga noi modele din categoria hibrid”, a declarat Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor pentru industria automotive, PwC România.
Astfel, cea mai mică scădere ar urma să fie înregistrată de Ungaria, de 19,6%, urmată Slovacia cu 21,4% şi Cehia cu 21,6%. Dintre aceste pieţe, doar Slovacia va recupera pierderile din acest an, urmând ca în 2023 vânzările auto să depăşească nivelul înregistrat în 2019.
Per total, piaţa din Europa Centrală se va diminua cu 23% în acest an, ajungând la nivelul înregistrat în 2016, de 900.000 de autovehicule. În comparaţie, estimările pentru pieţele din vestul Europei arată o contracţie cu 26%.
Referitor la producţia de vehicule din România, estimările Autofacts şi IHS arată o scădere cu 16,3% în acest an, la 410.000 unităţi, şi o creştere exponenţială până în 2027, la 794.000 unităţi, pe fondul planurilor celor doi producători – Ford şi Renault.
În 2019, Ford a lansat producţia noului Puma la uzina din Craiova şi are în plan să adauge şi volume LCV. La rândul său, Renault intenţionează să crească volumul producţiei uzinei sale din Piteşti, care, în plus, este de aşteptat să înregistreze cea mai mare utilizare a capacităţii dintre fabricile din Europa Centrală.
România se plasează pe locul al treilea în Europa Centrală după scăderea producţiei auto din acest an, la acelaşi nivel cu Slovacia, cu 16,1%. Cel mai abrupt declin este preconizat pentru Cehia, de 23,7%, urmată de Ungaria, cu 18,5%. Producţia din Polonia în schimb va fi singura în creştere uşoară, cu un plus estimat la 3,5%.
După declinul abrupt din cel de-al doilea trimestru, volumele de asamblare în Europa Centrală pot scădea în general cu 22% până la sfârşitul anului. Cu toate acestea, schimbările modelelor în reţelele europene de producători, concentrarea pe vehicule comerciale uşoare în fabricile din Europa Centrală şi lansarea de modele de vehicule electrice ar putea avea un impact pozitiv asupra potenţialului de revenire a producţiei începând cu 2024, arată Autofacts.
În ceea ce priveşte producţia de vehicule electrice şi hibrid în Europa Centrală, perspectivele acesteia sunt pozitive, cota de asamblare urmând să ajungă la 28% până în 2027, de la circa 2% în 2019. Aceasta se va situa însă sub cota de 41% din Europa de Vest.
