Cu tot felul de tăieri bugetare în discuție, unul dintre programele în pericol este și Rabla, mai ales din cauza primei imense pe care o încasează cei care vând mașini electrice. Industria reacționează: ACAROM consideră că „declarațiile privind lipsa de oportunitate a programului Rabla 2025 pentru autovehicule sunt nefondate și nesustenabile”. Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri din România (AIDMM) trage un semnal de alarmă cu privire la discuțiile din spațiul public privind suspendarea sau amânarea finalizării Programului RABLA 2025. O asemnea măsură nu doar că pune în pericol industria autohtonă de automobile, așa cum a avertizat recent ACAROM, ci și segmentul moto, aflat abia la începutul unui parcurs de dezvoltare sustenabilă, precizeaz ;i AIDMM.
ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România), trage un semnal de alarmă privind impactul dezastruos al posibilei suspendări a programului Rabla 2025. Asociația patronală a industriei auto se declara profund îngrijorată cu privire la posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului.
„Considerăm că declarațiile privind lipsa de oportunitate a programului Rabla pentru autovehicule sunt nefondate și nesustenabile, nefăcând altceva decât să aducă și mai multă incertitudine pe o piață cu turbulențe și în scădere puternică”, notează oficialii ACAROM.
Într-un context economic-industrial extrem de volatil, al unei transformări profunde a sectorului auto atât din punct de vedere al industriei, dar și al pieței de vehicule la nivelul Uniunii Europene și implicit al României, stoparea sau eliminarea unor programe de susținere a vânzării de autovehicule noi mai eficiente, mai sigure și mai puțin poluante, este o greșeală imensă care va aduce României pierderi greu de recuperat susține asociația.
În luna mai, vânzările de autoturisme noi s-au prăbușit cu peste 30% din cauza incertitudinilor legate de lansarea Programului RABLA 2025. Pe ansamblul primelor cinci luni, achizițiile făcute de persoane fizice sunt cu 26 % sub nivelul din 2024, în timp ce importurile de vehicule second-hand, majoritar nefiscalizate, au crescut cu aproximativ 30%.
România nu-și poate permite un pas înapoi exact când mobilitatea urbană și siguranța rutieră depind de reîmprospătarea parcului cu vehicule mai curate și mai eficiente. AIDMM solicită Executivului să trateze Programul RABLA ca pe o investiție, nu ca pe o cheltuială, și să își respecte angajamentele pentru a proteja: zeci de mii de locuri de muncă directe și indirecte; miliarde de lei venituri fiscale; țintele de mediu și siguranță asumate prin Pactul Ecologic European.
Fără acțiune imediată, România riscă un dublu faliment: economic, prin pierderea unor industrii strategice, și social, prin șomaj și regres tehnologic, se încheie comunicatul AIDMM.
Considerat a fi unul din cele mai de succes programe derulate de autoritățile române, programul Rabla pentru autovehicule a dovedit, în cei peste 20 de ani de la lansare, o eficiență ridicată, fiind scoase de pe piață peste 1.000.000 de autovehicule vechi, totodată fiind înmatriculate peste 650.000 de automobile noi.
„Eficientă programului este dată nu numai de numărul de rable scoase din uz/casate, dar mai ales de componenta economică a acestuia.
Cunoscut fiind faptul că vânzările de autovehicule noi sunt fiscalizate în proporție de 100%, raportul între sumele alocate și sumele colectate că urmare a achiziției de vehicule noi prin Rabla este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 leu alocat se colectează 1,5 lei). Și aici ne referim doar la TVA”, mai arată oficialii ACAROM.
Dacă sunt incluse și sumele adiacente colectate la bugetul statului din impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS și CASS, accize combustibili, etc, raportul beneficiu/cost al programului Rabla pentru vehicule depășește 1 la 2 (pentru un leu cheltuit, statul câștigă 2 lei).
Astfel, „în pofida opiniilor contrare exprimate de unele persoane în media, programul Rabla pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuiala nejustificată. Totodată, derularea programului a dus la scăderea emisiilor poluante ale autovehiculelor existente în parcul auto, la creșterea siguranței rutiere, dar și la atingerea unor obiective de mediu obligatorii. Menționăm faptul că la ediția 2025 a programului Rabla pentru vehicule, fondurile alocate sunt provenite din certificate verzi, nereprezentând o componentă directă a bugetului național”, susțin reprezentanții producătorilor de mașini și componente auto.
Întârzierea (deja este cea mai întârziată ediție) sau anularea lansării programului Rabla pentru vehicule va duce implicit la întârzierea sau anularea colectării la bugetul de stat a unor venituri considerabile, efectul financiar negativ cauzat de cumularea comenzilor în așteptare, costurile suplimentare pentru clienți în achiziție din cauza evoluției cursului de schimb și creșterea costurilor de finanțare, și mai ales pune în pericol mii de locuri de muncă din sectorul auto, precum și neatingerea unor obiective. Printre acestea se numără redresarea vânzărilor de autoturisme noi și susținerea industriei auto naționale; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin înlocuirea vehiculelor vechi și poluante; stimularea economiei prin creșterea cererii în sectorul auto.
Afacerile cu autovehicule noi din România au nevoie de predictibilitate. Programul Rabla a fost discutat, convenit și sprijinit de toate forțele politice din România care s-au aflat la guvernare din 2005 și până în prezent”, încheie cei de la ACAROM.
„E adevărat că România are un deficit bugetar major, dar nu înțelegem de ce se pune în discuție supendarea/anularea unui program care a dovedit că aduce venituri directe la bugetul de stat, atât prin colectarea de TVA aferent vânzării de vehicule noi, cât și indirect prin taxele și impozitele colectate aferente producției/comerțului cu autovehicule noi. Întârzierea sau, mai grav, anularea acestui program ar lipsi populația de un sprijin pentru achiziția de vehicule noi și ar duce la explozia comerțului cu vehicule second-hand cu implicațiile aferente – în mare parte nefiscalizat, neaducător de venituri la bugetul statului, import de poluare, etc.”, declară Adrian Sandu, secretar general al ACAROM.
Înființată în 1996, ACAROM este asociația reprezentativă a sectorului auto din România, cu peste 170 de companii membre printre care Dacia, Ford Otosan, Horse, Daimler, furnizori de componente auto și servicii, universități tehnice și centre de cercetare. Asociația este recunoscută la nivel național precum și european, ea fiind membră a Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
Conform ACAROM, sectorul auto România a înregistrat o cifră de afaceri de 35 de miliarde de euro, reprezintă 13% din PIB, angajează direct 220.000 de persoane și acoperă 33% din exportul național.
