Cea mai mare organizaţie sindicală din Germani a promis joi că va analiza toate opţiunile, inclusiv trecere la săptămâna de lucru de patru zile, pentru a răspunde la avertismentele lansate de echipa managerială de la producătorul auto Volkswagen, privind închiderea unor uzine şi eliminarea garanţiei locurilor de muncă, transmite Reuters.
Directorii de la Volkswagen au anunţat luni că analizează posibilitatea luării măsurii fără precedent de a închide unele din uzinele din Germania şi totodată că ar putea să pună capăt programului de securitate a locului de muncă, existent încă din 1994, care împiedică eventuale concedieri până în 2029.
Întrebată dacă sindicatul IG Metall este dispus să analizeze săptămâna de lucru de patru zile ca o opţiune alternativă, preşedintele Christiane Benner a spus că aceasta este o opţiune „posibilă”. „Nu vom lăsa nicio idee neexplorată”, a spus Christiane Benner, prima femeie numită vreodată în postul de preşedinte al IG Metall. Cu toate acestea, Benner a precizat că este imposibil să vină cu propuneri detaliate fără mai multe informaţii cu privire la soluţiile propuse de companie.
Volkswagen se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv diminuarea cererii pentru automobilele sale, în special automobile electrice, intensificarea concurenţei din China şi o structură complexă de guvernare care, potrivit unor investitori şi analişti, încetineşte procesul de luare a deciziilor în perioade de criză.
Thorsten Groeger, preşedintele sindicatului IG Metall pentru regiunea Saxonia Inferioară, unde este sediul Volkswagen, a subliniat că acordurile convenite de echipa managerială cu sindicatele, cu prilejul precedentelor crize, au fost special concepute pentru a permite producătorului auto să traverseze situaţii dificile, şi nu ar trebui excluse de data aceasta.
De exemplu, în cadrul unui program de reducere a costurilor din 1993, echipa managerială şi sindicatele de la VW au acceptat introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile, cu un program de lucru de 28,8 ore, începând din 1994, ceea ce a însemnat o reducere de 20% a programului de lucru, şi o mică diminuare a retribuţiei. Considerat drept o soluţie inovatoare pentru a salva 30.000 de locuri de muncă la cele şase uzine VW din Germania, acel acord pe doi ani a fost adaptat în anii ulterior, până în 2006, când echipa managerială de atunci a decis că acordul afectează competitivitatea şi a renunţat la el.
Într-un interviu pentru postul de televiziune NDR, Stephan Weil, premierul landului Saxonia Inferioară, unde se află cinci din cele şase uzine Volkswagen protejate de garantarea locurilor de muncă, a declarat că producătorul auto trebuie să găsească o soluţie pentru a împărţi, în mod corect, povara crizei. „În 1993 şi 1994 am avut o criză serioasă care i-a zguduit pe toţi cei implicaţi… Ceva similar ar putea fi încă odată baza pentru un acord”, a spus Weil, făcând referire la acordul convenit la acea dată cu sindicatele.
Negocierile dintre conducere şi sindicatele de la Volkswagen ar urma să înceapă la mijlocul lunii octombrie şi există posibilitatea unor greve de protest la finele lunii noiembrie. Sindicatele cer echipei manageriale să urgenteze calendarul negocierilor astfel încât să reducă îngrijorările muncitorilor, a spus Groeger.
