România, fiind al cincilea cel mai mare producător auto din Europa (prin Dacia/Renault și Ford/Otomotiv), este extrem de vulnerabilă și, în același timp, un potențial beneficiar al oricărei decizii de flexibilizare sau de sprijin venite din partea Comisiei Europene.
Măsurile luate la Bruxelles, fie că vizează relaxarea normelor de emisii, fie că se concentrează pe lanțurile de aprovizionare, au un impact direct și profund asupra economiei locale, care se bazează masiv pe cei doi mari producători și pe rețeaua vastă de furnizori (componentistică).
Iată o analiză a modului în care principalele prevederi așteptate în pachetul Comisiei ar putea afecta România:
1. Flexibilizarea Interdicției din 2035 (PHEV-uri și E-Combustibili)
| Măsură Așteptată | Impactul pentru România |
| Menținerea mașinilor Plug-in Hybrid (PHEV) după 2035. | Extrem de Favorabilă: Producția de modele PHEV sau hibride ar putea continua, protejând astfel locurile de muncă în fabricile de motoare și transmisii care, altfel, ar fi forțate să se închidă. Flexibilitatea permite o tranziție mai lină, menținând volumele de producție ridicate. |
| Acceptarea combustibililor sintetici (e-fuels). | Favorabilă (indirect): Deși nu produce motoare ICE de lux, o cerere prelungită pentru motoarele cu combustie la nivel european menține piața activă pentru componentele produse de furnizorii români. |
2. Sprijin pentru Lanțul de Aprovizionare (Baterii și Materii Prime)
| Măsură Așteptată | Impactul pentru România |
| Investiții de 1,8 miliarde EUR pentru lanțul de aprovizionare cu materii prime pentru baterii. | Oportunitate Majoră: România, prin europarlamentari, a solicitat deja ca țara să fie tratată ca un actor strategic în acest sens. Cu potențial de resurse și o bază de producție industrială solidă, România ar putea atrage investiții în fabrici de prelucrare a materiilor prime sau de asamblare a bateriilor, reducând dependența de Asia. |
| Crearea unei Alianțe Europene pentru Vehicule Conectate și Autonome. | Stimularea Inovației: Centrele de cercetare-dezvoltare din România, care deja lucrează pentru giganți precum Bosch, Continental sau forvia, ar beneficia de finanțare și colaborare sporită, trecând de la producția de componente la dezvoltarea de tehnologii cheie (AI, software, sisteme de propulsie de nouă generație). |
3. Sprijinirea Pieței de Mașini Mici și Ieftine (EV-uri Accesibile)
| Măsură Așteptată | Impactul pentru România |
| Crearea unei noi clase de EV-uri mici, ieftine (ex. Dacia Hipster). | Extrem de Critică: Dacia, deținută de Renault, este un actor-cheie în acest segment. Orice sprijin european care facilitează producția de masă a unui EV de buget ar consolida rolul României ca hub de producție pentru mobilitatea electrică accesibilă la nivel european. Dacia deja simte concurența din China în acest segment. |
| Impulsionarea Electrificării Flotelor (Companii). | Stimularea Cererii: Măsura ar crește rapid cererea pentru mașinile electrice (inclusiv cele produse în România), ajutând producătorii să atingă țintele de emisii fără a fi nevoiți să plătească amenzi uriașe. |
Concluzie: Nevoia unei „Tranziții Juste”
Europarlamentarii români au cerut deja Comisiei să asigure o „tranziție justă” pentru regiunile producătoare de automobile.
În absența unor măsuri de flexibilizare, România riscă:
- Declinul Vechimii Parcului Auto: Fără mașini noi, accesibile (electrice sau hibride), tendința de creștere a vârstei medii a parcului auto din România (care este deja peste 15 ani) se va accentua, contrar scopului ecologic al UE.
- Pierderi de Locuri de Muncă: Furnizorii care produc exclusiv piese pentru motoarele cu combustie ar fi primii afectați de o electrificare rigidă și rapidă.
Pachetul de sprijin al Comisiei Europene este așadar vital nu doar pentru giganții auto germani, ci și pentru stabilitatea industrială și economică a României.
