Patru companii – TSMC, Bosch, Infineon și NXP – s-au aliat pentru a construi în Europa, la Dresda, o uzină de semiconductori care necesită investiții de peste 10 miliarde de euro. Denumită European Semiconductor Manufacturing Company GmbH (ESMC), compania care va opera uzina este deținută în proporție de 70% de taiwanezii de la TSMC, restul de 30% fiind repartizat, în părți egale, între Bosch, Infineon și NXP.
Conform oficialilor Bosch, fabrica din Dresda va produce în special semiconductori destinați industriei auto și va avea o producție lunară de circa 40.000 de unități. Deocamdată sunt luate în calcul cipuri CMOS de 28/22 nanometri și FinFET de 16/12 nanometri.
În uzina ESMC, a cărei construcție va începe în a doua jumătate a anului 2024 și este planificată să se termine în 2027, vor lucra cirac 2.000 de persoane cu calificare înaltă în domeniu.
„Suntem încântați de această oportunitate de a aprofunda parteneriatul nostru de lungă durată cu Bosch, Infineon și NXP. Europa este un loc extrem de promițător pentru inovarea semiconductorilor, în special în domeniile auto și industrial, și așteptăm cu nerăbdare să aducem aceste inovații la viață”, sa declarat CC Wei, director executiv al TSMC.
Totodată, Stefan Hartung, președintele consiliului de conducere Bosch, consideră că „semiconductorii nu sunt doar un factor crucial de succes pentru Bosch. Disponibilitatea lor este, de asemenea, de mare importanță pentru succesul industriei auto globale”.
Noua investiție este puternic susținută de guvernul german și de Comisia Europeană, rolul principal al noii uzine fiind reducerea dependenței de Asia în domeniul semiconductorilor pentru uzinele de automobile din Europa. Conform Bloomberg, guvernul condus de cancelarul Olaf Scholz va susține construcția uzinei din Dresda cu nu mai puțin de cinci miliarde de euro.
Oficialii Uniunii Europene au stabilit în acest an versiunea finală a unui plan în valoare de 43 de miliarde de euro prin care Europa ar trebui să ajungă până în 2030 la o cotă de 20% din producția mondială de semiconductori.
Pe lângă noua uzină companie ESMC a TSMC, Bosch, Infineon și NXP, și Intel are în plan construirea propriei uzine de semiconductori lângă Magdeburg, tot în Germania. Pentru acest proiect guvernul lui Olaf Scholz pregătește un ajutor de stat chiar mai mare, de circa 11 miliarde de euro.
De altfel, conform Bloomberg, Germania intenţionează să acorde ajutoare de stat în valoare de 20 de miliarde de euro pentru a stimula producţia de semiconductori.
Banii ar urma să fie distribuiţi între companiile germane şi cele internaţionale până în 2027 şi vor fi traşi din Fondul pentru climă şi transformare, potrivit unor surse din apropierea acestui dosar.
Acest fond special, cunoscut sub acronimul KTF, a fost pus la punct iniţial pentru a investi în decarbonizarea economiei germane, însă între timp scopul său a fost extins pe măsură ce Germania vrea să reducă cheltuielile guvernamentale obişnuite. Alocarea a maximum 180 de miliarde de euro pentru acest fond este negociată în prezent în interiorul Guvernului şi o decizie ar urma să fie anunţată în următoarele săptămâni, susţin sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul.
Ofensiva Berlinului pe partea de subvenţii vine într-un moment în care există o conştientizare crescută a dependenţei economiei europene de livrările din Asia, după perturbările provocate de pandemia de coronavirus şi tensiunile generate de războiul din Ucraina. În strategia sa referitoare la China, prezentată de guvernul german la începutul lunii, Berlinul a promis că va face eforturi pentru a-şi reduce dependenţele prin diversificarea şi atragerea de noi tehnologii precum semiconductorii.
Chir dacă nu se compară cu cele 50 de miliarde de dolari pe care Administraţia de la Washington o va furniza în cadrul strategiei Chips and Science Act, pachetul de subvenţii analizat de Berlin este mult mai mare decât ce au promis alte guverne importante pentru a stimula producţia locală de cipuri. De exemplu, Japonia se pregăteşte să aloce peste 14 miliarde de dolari în timp ce India oferă 10 miliarde de dolari pentru a atrage investiţii în producţia de cipuri.
