Introducerea unei taxe municipale de poluare, aplicarea unei taxe de congestie, precum şi crearea unui Fond pentru Aer Curat din care să fie finanţate proiecte menite să reducă nivelul de poluare din Bucureşti sunt câteva dintre propunerile specialiştilor din cadrul Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), enunţate într-un document publicat pe site-ul instituţiei.
Conform documentului, măsurile propuse de APIA sunt menite să vină în completarea „Programului de stimulare a eliminării din traficul bucureştean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare, prin acordarea de eco-vouchere”, aprobat de Primăria Municipiului Bucureşti pe data de 26 iulie 2018.
Astfel, Comitetul de mediu al APIA propune, în primă fază, derularea de campanii de conştientizare a populaţiei Capitalei asupra nivelului de poluare. În acest context, se face referire la colectarea informaţiilor privind nivelul de poluare din Bucureşti şi informarea populaţiei atât prin mass-media, cât şi printr-o aplicaţie disponibilă gratuit pe telefonul mobil, asupra nivelului de poluare măsurat sau existent la un anumit moment în unele zone din oraş, precum şi la transmiterea de alerte privind depăşirea nivelului maxim admis conform normelor Uniunii Europene (UE).
În viziunea APIA, complementar, ar putea fi avută în vedere aplicarea unor stickere (vigniete) colorate corespunzătoare normei de poluare pentru autoturismele înmatriculate în Bucureşti. Aplicarea acestora ar putea să se facă, în primă fază benevol, iar ulterior obligatoriu, susţin specialiştii. Aceştia menţionează, în acelaşi timp, că măsura poate fi valabilă şi pentru autovehiculele care traversează oraşul „şi ar putea presupune, în faza de obligativitate, restricţionarea accesului în zona centrală (sau, de ce nu, în tot oraşul), în funcţie de situaţia de la acea dată, a autoturismelor cu emisii poluante ridicate”.
Documentul, publicat pe site-ul APIA, aduce în prim-plan şi propunerea de introducere a unei „Taxe municipale de poluare” aplicabilă tuturor autoturismelor înmatriculate în Bucureşti. În acest sens, reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de automobile susţin că o astfel de taxă locală poate avea un cuantum relativ mic, dar care să diferenţieze autoturismele în funcţie de nivelul lor de poluare. Sumele, odată colectate, ar urma să fie incluse în Fondul pentru Aer Curat, cu scopul de a fi utilizate pentru stimularea scoaterii din parcul municipal al vehiculelor vechi, dar şi pentru dezvoltarea transportului public durabil, precum mijloace de transport în comun „verzi”.
„Pentru a demonstra atât bucureştenilor, dar şi celor care intră în Capitală cu maşina că sumele colectate sunt folosite conform obiectivelor enunţate (ex.: reducerea nivelului de poluare) s-ar putea înfiinţa Fondul pentru Aer Curat în Bucureşti, acesta urmând să fie alimentat cu sumele corespunzătoare taxelor şi tarifelor detaliate la propunerile anterioare. Din acest fond vor putea fi finanţate proiecte, precum: dezvoltarea infrastructurii electrice sau de gaz natural comprimat în Bucureşti, parking hubs sau acordarea de vouchere pentru casarea maşinilor vechi”, notează sursa citată.
Specialiştii APIA propun, totodată, aplicarea unei „Taxe de congestie” tuturor autovehiculelor cu un grad ridicat de poluare, care nu sunt înmatriculate în Bucureşti, dar care circulă în Capitală. Această taxă ar urma să se aplice tuturor autovehiculelor (autoturisme, autovehicule de transport marfă) a căror normă de poluare este sub Euro 5, inclusiv, iar estimările ar fi că, în acest mod, se va reduce numărul maşinilor care afectează nu numai nivelul de poluare din Bucureşti, dar şi disponibilul de locuri de parcare.
„Impunerea unor taxe locale pentru intrarea în parcul municipal a autovehiculelor vechi/poluante sau taxe de traversare/staţionare pentru autovehiculele poluante (ex.: Euro 5 şi inferior) va aduce sume importante la bugetul administraţiei locale, sume ce pot fi folosite pentru susţinerea retragerii din parcul municipal a autoturismelor poluante sau realizarea de hub parkinguri, de genul ‘Park & Ride’ de la Străuleşti”, explică reprezentanţii APIA.
Conform calculelor acestora, veniturile anuale ce pot fi colectate la acest Fond ar urma să se ridice la aproximativ 120 de milioane de euro, raportate la numărul de autoturisme care intră în Bucureşti (circa 137.000), înmulţit cu o taxă medie de 3 euro/zi şi cu un număr de 300 de zile.
În condiţiile în care un recent sondaj realizat în mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) arată că două treimi dintre cetăţenii acestor ţări susţin restricţionarea accesului în centrul oraşelor a autovehiculelor cu emisii poluante ridicate (sub Euro 6), APIA propune realizarea unui sondaj similar şi în rândul bucureştenilor pentru a vedea dacă este susţinută o asemenea iniţiativă.
Datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) relevă că parcul auto naţional din România ajunsese, la finele anului 2017, la peste 7,635 milioane de unităţi, în creştere cu 8,91% faţă de anul precedent. Din acest total, peste 1,320 milioane de vehicule erau înmatriculate în Bucureşti.
Statistica oficială, citată de APIA, arată că, în luna septembrie 2016, intrau în Capitală circa 136.700 de autovehicule, iar acestea sunt ultimele date clare. Cifrele de atunci pare că s-au dublat.
