Haideți să cunoaștem în detaliu cele mai noi sosite mașini pe piața auto: ne referim aici la vehiculele electrice. V-ați întrrebat vreodată care este diferența dintre EPA și WLTP și de ce o priză casnică nu este modalitatea cea mai rapidă de încarcare a unui EV? Ei, bine, avem toate răspunsurile pentru voi!
Una dintre primele întrebări pe care mulți oameni le pun atunci când cumpără un vehicul electric (EV) este: „Care este autonomia?”
Datorită timpului necesar pentru încărcare și uneori dificultății de a găsi un loc de încărcare disponibil, autonomia unui EV este un număr demn de analizat mai mult decât puterea motorului, timpurile de accelerare de la 0 la 60 mph și stilul. Ce înseamnă această autonomie și cum va influența experiența ta de deținere a mașinii?
Autonomia unui vehicul electric este distanța pe care o poate parcurge între încărcări, iar deși acest lucru nu sună foarte palpitant, estimarea autonomiei este una dintre cele mai importante specificații de pe eticheta autocolantului de la geamul EV-ului. Estimările sunt calculate pe baza unei baterii complet încărcate, iar EPA (în Statele Unite) testează vehiculele într-o gamă largă de situații de conducere. Ea evaluează EV-urile pe autostrăzi, străzi urbane și în condiții meteorologice calde și reci. Numerele de autonomie din fiecare scenariu sunt apoi ponderate pentru a aproxima utilizarea medie a vehiculului.
Estimările de autonomie au crescut semnificativ de-a lungul anilor, cu unele depășind 800 km per încărcare. Cu toate acestea, EPA a constatat că autonomia medie a EV-urilor a fost de 450-500 km anul trecut. La vârful spectrului se află Lucid Air, care oferă până la 516 mile (măsurată în SUA) pe o singură încărcare, în timp ce modelele precum Mazda MX-30, cu 190 km de autonomie, și Mini Cooper SE, cu 200 km de autonomie, se află în partea din urmă a clasamentului.
Diferențele dintre EPA și WLTP
În Statele Unite, Agenția de Protecție a Mediului (EPA) evaluează autonomia EV și creează o estimare pe baza testelor sale. Estimările de autonomie ale EPA se bazează pe o baterie complet încărcată și sunt realizate într-un laborator pe un dinamometru pentru a simula condițiile reale de conducere. Cu toate acestea, este important de remarcat că testele nu pot captura cu adevărat situațiile reale de conducere deoarece sunt efectuate la temperatura camerei, într-un mediu controlat. În plus, testarea pe dinamometru cu o singură persoană în mașină nu ia în considerare alți pasageri, încărcătura și alte variabile.
Deoarece atât de mulți producători de automobile vând aceleași modele sau foarte similare în Europa și SUA, este obișnuit să vezi estimări de autonomie conform WLTP, mai ales dacă vehiculul a fost lansat mai întâi în Europa. Abreviere pentru Procedura de Testare a Vehiculelor Ușoare Armonizată la Nivel Mondial, evaluările WLTP sunt efectuate la viteze mai mari.
Ce afectează autonomia unei mașini electrice?
Autonomia unui EV poate fi o chestiune capricioasă, variind de la o situație la alta. Unul dintre aspectele care au cel mai mare impact este comportamentul șoferului. Viteza generală de conducere, accelerarea bruscă și alte conduite agresive pot avea un impact semnificativ negativ asupra autonomiei unui EV. De asemenea, conducerea în pantă poate epuiza autonomia, iar utilizarea unui EV pentru remorcare poate reduce autonomia acestuia cu până la jumătate, în funcție de încărcătură.
Temperatura exterioară afectează, de asemenea, autonomia, iar utilizarea sistemului de control al climatizării vehiculului poate amplifica efectul. Vremea rece încetinește reacțiile chimice din bateria EV-ului și poate afecta capacitatea sa de a reține o încărcătură. De asemenea, poate încetini încărcarea, deși multe vehicule au sisteme de condiționare care încălzesc bateria la temperatura ideală.
Bateriile își pierd capacitatea în timp, deși ritmul este destul de lent – în jur de două procente pe an. Această degradare se aplică chiar și vehiculelor care sunt conduse doar puțin. Cu toate acestea, toate EV-urile din SUA vin cu o garanție a bateriei de opt ani sau 100.000 de mile, iar majoritatea experților sfătuiesc că vehiculele durează cel puțin 100.000 de mile înainte de a prezenta semne semnificative de degradare a bateriei.
Încărcarea rapidă și încărcarea regulată a bateriei la 100% pot accelera, de asemenea, degradarea bateriei. EV-urile au sisteme de gestionare a bateriei care limitează vitezele de încărcare și capacitatea pentru a le proteja de uzură, dar în cele mai multe cazuri, este mai bine să încărcați până la aproximativ 80% în loc să încărcați întotdeauna la maximum. Încărcarea rapidă DC, care poate adăuga o cantitate semnificativă de autonomie într-un timp scurt, ar trebui, de asemenea, utilizată cu moderație, deoarece poate contribui la uzura prematură a bateriei.
Cele 3 tipuri de încărcare
Preocupările legate de autonomia vehiculelor electrice, cunoscută afectuos ca „anxietatea de autonomie”, nu mai sunt aproape o problemă de „cerul se prăbușește” așa cum era în primii ani, deoarece vitezele de încărcare au preluat în mod justificat discuția. În prezent există trei niveluri de încărcare disponibile. Nivelul 1 de încărcare se realizează folosind o priză standard de uz casnic și este cel mai lent dintre cele trei. La vitezele nivelului 1, un EV poate dura două sau mai multe zile pentru a se încărca complet, deși PHEV-urile se încarcă într-un timp mult mai scurt.
Încărcătoarele de Nivel 2 funcționează la 240 de volți, ca prizele folosite pentru uscătoarele de rufe. Ele sunt folosite în mod obișnuit ca încărcătoare „de destinație” sau punct final, deoarece sunt compacte și relativ ieftine de instalat. În funcție de model, EV-urile pot de obicei să se încarce până la 80% în mai puțin de zece ore, iar PHEV-urile pot obține o încărcare semnificativă într-o oră sau două.
Încărcătoarele de Nivel 3, cunoscute și sub numele de încărcătoare rapide DC, oferă o experiență de încărcare semnificativ mai rapidă pentru vehiculele care pot accepta această tehnologie. Unele modele pot ajunge la 80% încărcare în doar 20 de minute, iar încărcarea completă este mult mai rapidă folosind Nivelul 3. Aceste încărcătoare sunt mari, zgomotoase și extrem de costisitoare, ceea ce le face impracticabile pentru utilizatorii casnici și afacerile mici.