Constructorul auto italian Fiat (parte a grupului Stellantis) a obţinut marţi din partea Curţii de Justiţie a UE anularea unei decizii anterioare a Comisiei Europene, conform căreia Fiat trebuia să ramburseze 30 de milioane de euro pentru facilităţile fiscale oferite de statul Luxemburg, transmite AFP.
Decizia CJUE reprezintă o nouă lovitură pentru Executivul comunitar, care consideră că facilităţile fiscale oferite de statele membre companiilor multinaţionale reprezintă un ajutor de stat ilegal. Comisia Europeană a pierdut deja o serie de procese răsunătoare demarate împotriva unor companii precum Apple, Amazon şi Starbucks pentru avantajele fiscale de care au beneficiat aceste firme în Irlanda, Luxemburg şi Ţările de Jos.
Potrivit CJUE, Tribunalul Uniunii Europene a confirmat în mod eronat cadrul de referinţă reţinut de Comisie pentru aplicarea principiului concurenţei depline în privinţa societăţilor integrate în Luxemburg, omiţând să ţină seama de normele specifice care pun în aplicare acest principiu în acest stat membru, subliniază CJUE.
Curtea anulează astfel decizia în litigiu a Comisiei, constatând că analiza acesteia privind sistemul de referinţă şi, prin extensie, existenţa unui avantaj selectiv acordat FFT este eronată.
„Prin hotărârea pronunţată astăzi, Curtea anulează Hotărârea pronunţată de Tribunalul la 24 septembrie 2019 în cauza Luxemburg şi Fiat Chrysler Finance Europe/Comisia (cauzele conexate T-755/15 şi T-759/15), precum şi Decizia Comisiei din 21 octombrie 2015 privind ajutorul de stat pus în aplicare de Luxemburg în favoarea FTT”, se arată în decizia CJUE.
Curtea concluzionează că, în măsura în care, în afara domeniilor în care dreptul fiscal al Uniunii face obiectul unei armonizări, statul membru în cauză este cel care stabileşte, prin exercitarea competenţelor proprii în materia fiscalităţii directe şi cu respectarea autonomiei sale fiscale, caracteristicile constitutive ale impozitului, numai dreptul naţional aplicabil în statul membru în cauză trebuie să fie luat în considerare în vederea identificării sistemului de referinţă în materia fiscalităţii directe, această identificare fiind ea însăşi o condiţie prealabilă indispensabilă pentru a se aprecia nu numai existenţa unui avantaj, ci şi aspectul dacă acesta are un caracter selectiv.
„Vom studia cu atenţie decizia curţii şi implicaţiile sale”, a reacţionat comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.
Acest contencios face parte dintr-o vastă campanie demarată de Comisia Europeană împotriva evaziunii fiscale a multinaţionalelor în UE. Mai multe anchete au fost deschise în ultimii ani ca urmare a dezvăluirilor din scandalul LuxLeaks în 2014 şi ulterior Panama Papers în 2016.
Cea mai mare înfrângere suferită de Comisia Europeană a fost cea din luna iulie 2020, când judecătorii europeni au anulat obligaţia ca grupul american Apple să ramburseze Irlandei suma de 13 miliarde de euro sub formă de avantaje fiscale considerate incorecte de către Comisie.
