Uniunea Europeană a impus ținte de emisii pentru producătorii auto încă din 2025, însă acestea nu pot fi atinse în lipsa cererii de mașini nepoluante de pe piață. Chiar dacă sunt pasibili de amenzi, producătorii auto nu pot obliga clienții să cumpere mașinile pe care nu le vor.
Intenția politicienilor europeni de a reduce poluarea cauzată de automobile prin impunerea unor ținte parțiale până la impusa oprire a comercializării de mașini care consumă combustibili convenționali în 2035 pare tot mai departe de realitate. Lipsa cererii de mașini electrice, singurele care pot ajuta în prezent companiile auto să îndeplinească cerințele stabilite la Bruxelles, oprește din fașă orice încercare a producătorilor de a se încadra în standardele impuse.
Aflate între ciocan și nicovală, multe companii care comercializează autoturisme pe piața europeană caută acum soluții alternative, și ele costisitoare, în timp ce parlamentarii europeni se feresc să alimenteze frustrările alegătorilor.
Teoretic, începând chiar de anul viitor, constructorii auto ale căror mașini vândute în UE au emisii medii mai mari de 95 gr. CO2/km vor fi subiectul unor amenzi drastice de zeci, sute de milioane sau chiar miliarde de euro.
Din nefericire, atingerea acestei medii pare acum o misiune imposibilă pentru majoritatea companiilor europene. Asta pentru că, nereușind să vândă suficiente mașini electrice grație cărora media întregii flote comercializate în 2025 să fie redusă, vor avea în față un scenariu sumbru: fie oferă discounturi majore strict pentru mașinile mai puțin poluante, fie opresc de la comercializare modelele cu emisii ridicate, fie realizează un melanj din cele două măsuri anterioare.
Dovada că unii au renunțat deja la planul de a îndeplini normele impuse de Comisia Europeană (CE) fără măsuri complementare vine chiar de la cel mai mare grup auto european. Volkswagen deja și-a redus estimările cu privire la vânzările de mașini electrice și pregătește un amplu program de restructurare menit să îi asigure fondurile necesare dezvoltării de noi produse, dar și plății unor eventuale penalități impuse pentru depășirea limitelor de CO2. Asta a generat, așa cum ați citit deja pe Economica.net, un conflict cu sindicatele care este departe de a se finaliza.
Un alt producător european, dar cu susținere chineză, Volvo, a redus și el ritmul așteptat al tranziției către mașinile electrice. La începutul lui septembrie, compania suedeză controlată de grupul Geely a anunţat că renunță la obiectivul de a vinde strict automobile complet electrice începând din 2030. În schimb va acorda o nouă șansă modelelor hibride.
Mai exact, conform oficialilor Volvo, compania intenţionează ca în 2030 între 90% şi 100% dintre automobilele pe care le va vinde să fie complet electrice sau hibride cu încărcare la priză (PHEV) şi până la 10% să fie alte tipuri de hibride. Anunțuri similare au venit și de la companii din SUA sau Japonia.
Motivele scăderii cererii de mașini electrice pe piața europeană sunt încă dezbătute de analiști, însă majoritatea acestora pun reculul pe seama reducerii sau chiar anulării subvențiilor guvernamentale din mai multe state, element coroborat cu atingerea plafonului în privința clienților de tip „early adopters” (acei cumpărători care fac rapid pasul către o nouă tehnologie fiind dornici să se afle în avangarda progresului). Restul potențialilor clienți – majoritatea foarte atenți la bugetul propriu – au nevoie de timp și de garanții pentru a renunța la tehnologii mai vechi, dar dovedit fiabile, și a trece la unele noi, mai puțin înțelese.
Deși la finalul lunii iulie (cele mai noi date agregate la nivel continental disponibile), înmatriculările de mașini complet electrice înregistrau încă o creștere cu 0,6% față de perioada ianuarie – iulie 2023, tendința din ultimele luni arată clar că segmentul se află pe o pantă descendentă care va duce înmatriculările din 2024 sub nivelul atins în 2023.
În iulie, înmatriculările de autovehicule complet electrice au scăzut, conform Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), cu 5,9%% în întreaga regiune, în principal din cauza reculului puternic din Germania – cea mai mare piață auto europeană. Această evoluție a luat prin surprindere mulți producătorii și a dus la o neconcordanță între planurile de investiții și realitățile pieței.
„În Europa, pierdem din ce în ce mai repede avantajele în materie de costuri. China va continua să își extindă avantajele competitive naturale în domeniul vehiculelor electrice, iar structurile de costuri din Europa vor continua să rămână în urmă”, consideră Ferdinand Dudenhöffer, director al CAR-Center Automotive Research din Bochum.
Totodată, Wolfgang Bernhart, partener senior la firma de consultanță Roland Berger, a explicat pentru Bloomberg că vina pentru scăderea vânzărilor de mașini electrice nu este exclusiv a politicienilor care au impus standarde fără a lua în calcul potențialul industriei și al pieței, ci și a producătorilor auto care au estimat greșit nivelul de preț pe care sunt gata să îl accepte clienții europeni.
„Atunci când și-au stabilit obiectivele pentru vehiculele electrice, producătorii de automobile nu au luat suficient în considerare prețurile pe care clienții ar fi dispuși să le plătească pentru acestea și nu s-au asigurat suficient că mutarea este una profitabilă”, a declarat Wolfgang Bernhart pentru Bloomberg.
Analistul a ținut să menționeze că, în opinia sa, interdicțiile guvernamentale privind noile vehicule cu motor cu combustie ar putea fi amânate. De altfel, acestea urmează a fi reanalizate în 2026 și există deja indicii că politicienii vor cere Comisiei Europene să relaxeze interdicția de a vinde mașini cu motoare termice începând cu 2035.
„Tranziția către electromobilitate este o provocare uriașă pentru producătorii germani de automobile. În retrospectivă, Volkswagen a renunțat prea repede la motorul cu combustie. Această greșeală trebuie acum corectată, chiar dacă acest lucru se va întâmpla la un preț ridicat”, a declarat Reinhard Houben, președintele comisiei pentru economie din camera inferioară a parlamentului german.
